• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 2 Octombrie , 2023

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XXXVIII)

15 mai 1900. Din Seini, George Achim director executiv al Băncii „Sătmăreana” îi trimite o scrisoare de felicitare „Înalt Prea Cuvioșiei Sale, Domnului Vasile Mangra, vicar la Arad”.
2008. Modelul ființei la Constantin Noica este titlul lucrării realizate de Ioan Călăuz, primarul comunei Băsești și tipărite la Risoprint din Cluj-Napoca (174 p.).
2011. Vede lumina tiparului la Editura Dacia XXI, povestea de viață a doamnei Flavia Coposu Bălescu, Amintiri povestite. Amintiri trăite, ediție îngrijită de Ioan Călăuz, primarul comunei Băsești. În Prefață, Ana Blandiana apreciază lucrarea ca adevărată „monografie afectivă a Transilvaniei profunde, de dincolo de veac”. Iar în continuarea la Prefață, Ioan Călăuz, consideră că Amintirile zugrăvesc „o lume în aparență de mult apusă, de care am auzit doar în poveștile bunicilor și la care am dori și ar fi atât de necesar să ne întoarcem”. Cartea „ni-l evocă subliminal pe domnul Corneliu Coposu”, scrie Romulus Rusan în textul cu rol de prolog.
2018. Lucrările prezentate la Simpozionul Național „Cultură și Civilizație Româ­nească în Maramureș” din august 2017 sunt strânse în volumul VIII, coordonat de Simion Iuga și așezat sub egida Academiei Române, Centrul de cercetări Cultură și Civilizație Românească Săliș­tea de Sus – Maramureș (328 p.). Academicianul Ionel-Valentin Vlad este așezat prioritar cu un Preambul la Conferința din 13 august 2010, în care, încă de la prima frază, declară: „Eu nu am venit aici ca aca­demician, ci mai mult în calitate de cetățean maramureșean cu rădăcinile în Borșa și Săliște. Mama, Lucreția, era născută Timiș și era des­cendentă a unei familii nobile românești întărită cu drepturi prin Diplome maramureșene. Era fiica lui Gavril Timiș de Borșa – notar și președinte al Composesoratului Borșa, nepot al lui Gavril Timiș, primar, strănepot al lui Gavril Timiș – protopop în Borșa, stră-strănepot al lui Toader Timiș, al Popii, descendenți din cnezii de Vișeu și din Ștefan Voievod. Tatăl meu era Ioan Vlad, născut în Pianul de Jos, în apropierea Orăștiei și Sarmizegetusei,
descendent dintr-un Vlad din Maramureș, care a ajuns prin aceste locuri cu mult timp în urmă…”. Semnează studii, de asemenea, acad. Alexandru Surdu (Supra­viețuirea prin tradiție), acad. Emil Burzo (125 de ani de la prezentarea Memorandumului Curții Imperiale de la Viena. Gavril Man de Boiereni), dr. Ion Petrovai, dr. Dumitru Loșonți, prof. Simion Iuga, dr. Nicolae Iuga, dr. Petru Dunca, dr. Dan Dungaciu, dr. Ilie Gherheș, Bogdana Bianca Elena Iuga ș.a.
2016. Lucrările prezentate la Săliștea de Sus, la Simpozionul Național „Cultură și Civilizație Românească” din august 2015 sunt reunite în volumul cu același titlu edi­tat la Casa Cărții de Știință Cluj-Napoca (430 p.). În loc de Prefață este așezat textul prezentat de acad. Alexandru Surdu, La porțile Împărăției, care mai este prezent în volum și cu comunicarea Ondulațiunea universală și sufletul românesc. Acad. Ionel-Valentin Vlad a susținut conferința LUMINA – știință și spiritua­litate. Anul Internațional al LUMINII, iar acad. Emil Burzo, Rolul școlilor confesionale în dezvoltarea intelectualității maramureșene. Alte prezențe remarcabile: prof. univ. dr. Daniel David, Ion Piso, Simion Iuga, Cătălin Bobb, Mihai Dăncuș, Vasile Frățilă, Vasile Timiș, Gavriș Vancea, Nicolae Gudea ș.a. Prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost preșe­dinte al României a pledat pentru… „Ieșirea din labirint, un proiect național pentru România secolului XXI”.
2017. Lucrările prezentate la Simpozionul Național „Cultură și Civilizație Româ­nească în Maramureș” din august 2016, sunt reunite în Volumul VII, coordonat de Simion Iuga (328 p.). Cuvânt de bună primire – primar ec. Ștefan Iuga; Academia Română la cea de-a 150-a aniversare – acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române; Vișeu de Sus. La sediul cavalerilor marmațieni – acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Aca­demiei Române; Maramureșul între țările Țării – câteva considerații – acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB; Transilvania de nord, la răscruce de drumuri (1940-1945) – acad. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. Alte participări prestigioase: dr. Livia Ardelean, dr. Ilie Gherheș, prof. dr. Maria Meze, dr. Adrian Rezeanu, dr. Vasile Timiș, dr. Nicolae Gudea, dr. Eduard Nemeth, dr. Nicolae Iuga, dr. Ștefan
Marinca, dr. Dan Dungaciu, dr. Vasile Iuga ș.a.
1910. În „Convorbiri literare”, 4, nr. 4, p. 264-265, Mihail Dragomirescu  scrie o recenzie la volumul Cântece și povești de Petre Dulfu.
24 noiembrie 1966. Într-o evocare intitulată Petre Dulfu și Păcală, apărută în „Gazeta literară”, 13, nr. 47, p. 3, Victor Eftimiu scrie printre altele: „Moșneagul acesta, pe care am avut norocul să-l cunosc era un om modest, timid, ca și contemporanul și prietenul său Ioan Slavici. Profesori și publiciști, amândoi au fost admirabili pedagogi, ridicând mii de elevi, învățându-i pe lângă buchile cărților, dragostea de patrie și de limba română… Asemenea lui Petre Ispirescu și N.D. Popescu, Petre Dulfu a fost prin excelență povestitor popular…”.
2012. La Editura Steaua Nordului, se tipărește volumul Păcală și isprăvile lui, culegere de texte din scriitorii Ioan Slavici, Ion Creangă și Petre Dulfu (272 p.). Antologia adună la un loc celebrele aventuri ale lui Păcală, acest personaj atât de iubit la români. Lumea snoavelor cu Păcală este cea a satului românesc tradi­țional, iar „personajele” sunt boieri, bogătani, țărani mai slabi la minte, preoți, dieci, dascăli, avocați, crâșmari, negustori ș.a.m.d.
5 mai 1884. Ioan Slavici părăsește catedra sa de la Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român” din București și pleacă la Sibiu ca să preia conducerea revistei „Tribuna”. În locul său este numit profesor (întâi suplinitor, apoi definitiv) Petre Dulfu, cunoscut pentru articolele sale din revistele de pedagogie ale vremii („Educatorul”, „Lumina pentru toți”, „Revista pedagogică” ș.a.), în care cultiva ideea rolului învățătorului în formarea copiilor și în apărarea ordinii și păcii sociale, principali mesageri ai civilizației și culturii în satele și orașele românești.
1891. Scriitorul și profesorul Petre Dulfu a fost decorat de regele Carol I cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler.
1928. La Tipografia Krafft și Drotleff din Sibiu, Petre Dulfu și dr. R. Porsche tipăresc un Manual de limba română pentru școalele primare minoritare. Lecturile alese pentru „cartea de citire” și „auxiliare și particulare” sunt selectate din operele scriitorilor: Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, George Coșbuc, Alexandru Odobescu, Octavian Goga, Alexandru Vlahuță, Petre Dulfu, Petre Ispirescu ș.a.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.