• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 21 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 6 Martie , 2023

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (VIII)

Noiembrie 1923. Apare la Satu Mare prima publicație de cultură, „Icoane maramureșene”, având subtitlul „Revistă de cultură, sub redacția lui George Mihail Zamfirescu” și deviza „Nu va sădi în suflet ură – ci dragoste de lumină și adevăr”. Primul număr este dedicat dascălului neamului, Gheorghe Lazăr – și este semnat de acad. Ștefan Meteș. Mai întâlnim poezii de Al. Macedonski și nuvela „Gazda cu ochii verzi” de G. M. Zamfirescu. În numerele următoare vor fi prezentate diverse cărți de: Eminescu, Alecsandri, M. Sadoveanu, I. Slavici ș.a.

Noiembrie 2015. Lucrarea lui Săluc Horvat „Mihai Eminescu, Repere bibliografice. Dicționar cronologic”, apărută în Colecția „Academica” a Editurii Tipo Moldova Iași (director: Aurel Ștefa­nachi) în anul 2013, cu un „Cuvânt despre Eminescu” de Mircea Popa, este propusă pentru un Premiu al Academiei Române chiar de academicianul Grigore Brân­cuș. Oferim aici un fragment din „Recomandare”: „Cartea... este o amplă explorare documentară privind viața și opera eminesciană, precum și, fapt foarte important, detalii ale receptării acestora de-a lungul timpului. Sunt adunate laolaltă date asupra vieții și operei lui Eminescu, referire la raporturile cu familia, cu viața literară, politică și socială, la modul în care a fost primită opera lui de către contemporani și mai ales de posteritate. Completările lui Săluc Horvat, în toate planurile acestei teme largi, reprezintă o contribuție importantă la documentarea științifică asupra lui Eminescu...”. Din păcate, propunerea nu a avut finalitate.

Decembrie 2015. Acad. Grigore Brâncuș îi scrie eminescologului băimărean Săluc Horvat că recomandarea sa n-a putut fi luată în considerare deoarece lucrarea era... Ediția a II-a, adăugită și revăzută, ori norma premierii este ca aceasta să fie în primă ediție.

31 mai 1924. Cuvântarea Președintelui ASTREI, Vasile Goldiș, la Ateneul Român, cu ocazia serbărilor de „înfrățire culturală”. Fragment de discurs: „Românii de lângă Nistru știau că până la Tisa trăiesc frați de ai lor, și dorul reîntregirii naționale licărea fără încetare, ascuns în sufletele lor și manifestat prin limbă, în obiceiuri, în moravuri, în poezia și arta românească”. (Informație preluată din „Transilvania”, An 55, iunie 1926, nr. 6, p. 197). Întrebarea cardinală de la Alba Iulia rămâne! Ce ne facem cu românii din Maramureșul de dincolo de Tisa, unde au rămas înafara Regatului Român mai bine de două treimi din Mara­mureșul Voievodal?

Septembrie 1894. Încurajat de B. P. Hasdeu, care îi publicase în „Revista Nouă” poemul „De-ale lui Păcală”, Petre Dulfu „a adunat din poveștile hazlii relative la Păcală pe toate acelea cari i s-au părut mai frumoase și mai potrivite cu firea acestui personaj” și a alcătuit o „epopee poporală” românească. Lucrarea întreagă, completată și cu 55 de ilustrațiuni executate de Jiquidi și Hlavsa a apărut în septembrie 1894 sub titlul „Isprăvile lui Păcală”, epopee poporală în 24 de cântări (256 p.).

Primăvara 1895. În sesiunea generală de primăvară, Academia Română a gratulat „Isprăvile lui Păcală” de Petre Dulfu cu premiul „Eliade Rădulescu”, în sumă de 5000 de lei. Cartea a fost bine primită și apreciată de publicul cititor, primul tiraj de 1500 exemplare vânzându-se în câteva luni și trăgându-se încă o ediție.
24 decembrie 1895. Revista „Familia” din Oradea-Mare, nr. 52, An XXXI îi acordă lui Petre Dulfu un spațiu extrem de generos (6 pagini pline!). Medalionul cuprinde biografia scriitorului, un fragment din „Isprăvile lui Păcală” și Raportul de propunere spre premiere înaintat Academiei Române, sub semnătura academicianului Anton Naum. După ce face descrierea amănunțită a volumului, A. Naum conchide: „Autorul a tratat cu multă simplitate și cu mult natural. Versul corect, limba curată, așa cum se vorbește în adevăr la țară, fără nici o afectațiune. Câteodată, sub o glumă, sub forma veselă a frazei, se ascunde un sentiment de adâncă melancolie. Literatură netendențioasă, plăcută la citire, poemul acesta este o carte bună în literatura noastră. Deci o recomand aprecierii
d-voastră spre premiere”.

21 februarie 2020. În „Gazeta de Mara­mureș” întâlnim documentarul „Suciu de Sus. File de istorie”, realizat de acad. Emil Burzo. Despre „Domeniul Ciceu”, „Voievodul Andrei Gurzo”, „Gurzo și Burzo”, „Alte familii nobile”, „Teodor Burzo”.

27 ianuarie 2018. Articol panegiric la rubrica „Biblioteca de idei” realizată de Teodor Ardelean în „Gazeta de Mara­mureș”, despre relația lui Vasile Lucaciu cu personalitățile academice ale vremii lui. Șirul „nemuritorilor” începe cu George Barițiu și continuă cu Vincențiu Babeș, Ioan Bianu, Vasile Goldiș, George Coșbuc, Valeriu Braniște, V. A. Urechia, Sextil Pușcariu, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Nicolae Iorga etc.

10 februarie 2018. Tabletă la rubrica inițiată și întreținută de Teodor Ardelean, „Biblioteca de idei” din „Gazeta de Maramureș”: „Ce înseamnă azi academismul?”. Autorul mărturisește că dintru începuturile vieții sale profesionale a simțit că a cunoaște și a promova „faptele academice” ale exponenților acestui forum suprem național al științei și culturii nu e o dimensiune ocazională, de excepție, ci chiar o „datorință”, așa cum răspundea când era lăudat pentru realizările sale Ioan Bianu și alții ca El, întemeind astfel curentul unei modestii academice exemplare. Final de articol: „Academismul adevărat seamănă astăzi cu un pelerinaj intelectual al părinților capadocieni și alexandrineni din Antichitate, cu rigorismul armean sau arab, cu deschiderile magnifice ale Greciei și Romei și cu alte asemenea urcușuri spre lumină”.

17 februarie 2018. „Gazeta de Mara­mureș”, rubrica „Biblioteca de idei”, susținută săptămânal de Teodor Ardelean. Articol evocativ: „Trăind cu adevărat sentimentul românesc al ființei”. Nume mari care argumentează prin operele lor „ideea”. Despre „dorul de filosofie” și D. D. Roșca, Nicolae Măr­gi­neanu și Alexandru Surdu, care face în acest februarie 80 de ani. Final de articol: „… prin tot ceea ce face Al. Surdu transcende spațiul cultural actual spre un intelectualism autentic și un academism rasat și nobil, specific marilor spirite despre care citim doar în cărți”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.