• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 25 Iunie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Februarie , 2023

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (V)

1950. Gheza Vida își începe cariera didactică la Școala medie de artă plastică din Baia Mare, ca profesor și director, școală pentru înființarea căreia s-a luptat constant și eficient.

1953. Pentru merite deosebite în arta plastică și pentru contribuțiile sale obștești în organizațiile profesionale, Gheza Vida este recompensat cu Premiul de Stat.

1957. În acest an roditor și „răsplătitor”, Gheza Vida este ales deputat în Marea Adunare Națională și recompensat cu titlul de Maestru emerit al artei.

1958. Sculptorul băimărean Gheza Vida organizează o expoziție personală la București (sculpturi în lemn, linogravuri și desene în tuș) și participă la Bienala de la Veneția și la Expoziția de artă plastică a țărilor socialiste, de la Moscova.

1959. Gheza Vida este prezent cu lucrări de sculptură la expozițiile de artă plastică românească de la Praga, Budapesta și Varșovia.

5-7 septembrie 2017. Are loc la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare Conferința Internațională de Onomastică „Numele și numirea”, ediția a IV-a. Organizator: prof. univ. dr. habil. Oliviu Felecan. Conferința principală cu tema: „Nume de zei și zeițe în cultura românească veche” a fost susținută de prof. univ. dr. Gheorghe Chivu. O participare internațională numeroasă cu cercetători din: Statele Unite ale Americii, Italia, Ungaria, Brazilia, Belgia, Rusia, Belarus, Mexic, Spania, Polonia, Austria, Ucraina, Grecia, Germania, Bulgaria ș.a.

5 iunie 1937. În ședința Academiei Române Lucian Blaga rostește Discursul de recepție intitulat „Elogiu satului românesc”. Poetul și filosoful ardelean a fost ales „fără înaintaș”, prin „lărgirea” numărului membrilor Academiei, cerută de „sporul spiritual al țării” și, în consecință, nu a elogiat personalitatea „nemuritorului anterior”, cum se proceda de obicei, ci a ales un subiect general, de mare interes și actualitate, elogiul „unei alte nemuritoare prezențe” – Satul Românesc. Un discurs de excelentă analiză și mare încărcătură sufletească, o succesiune de relatări sapien­țiale, o adevărată filosofie a culturii. Printre îndemnuri găsim și pasajul: „Matca stilistică populară și cele înfăptuite sub auspiciile ei indică posibilitățile felurite ale viitoarei noastre culturi majore. Să ridicăm cu o octavă mai sus torentul de lirism, ce curge unduitor în imnul mioritic al morții, să subliniem și să monumentalizăm în închipuire aspectul bisericilor de lemn din Maramureș sau din Bihor, sau al caselor țărănești din Țara Oașului …”.

10 mai 2013. Sub egida Alianței Na­ționale pentru Restaurarea României, la Baia Mare se tipărește broșura intitulată „Scurt istoric privind începutul monarhiei în România”. Date biografice și istorice despre regele Carol I, istoria dinastiei, viața de familie, moștenirea istorică lăsată, dar și textul Imnului regal, al poeziei „10 mai” de Vasile Alecsandri. In final ANRR publică un apel sub semnul devizei „Monarhia servește România”.

Iunie 2005. Apare la Baia Mare nr. 6-9 / 2005, 17-19, An VIII – An IX al pu­blicației „Astra Maramureșeană”, editată de Despărțământul Baia Mare și Editura Umbria. Sunt publicate studii și articole dedicate sărbătoririi a 200 de ani de la nașterea lui Timotei Cipariu, prezentate la Simpozionul „Timotei Cipariu – părintele filologiei românești”. Alături de acad. Eugen Simion, cu studiul „Timotei Cipariu – ilustru filolog latinist”, semnează și personalități precum: Ion Buzași (Blaj), Gheorghe Pop, Victor Iancu, Georgeta Corniță, Nicolae Felecan, Teodor Ardelean, Daiana Felecan, Delia Suiogan, Pamfil Bilț, Viorel Thira, Petronela Mureșan.

27 septembrie – 1 octombrie 2016. Sub semnul emblemei „Academia Română – 150 de ani în serviciul Națiunii Române”, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti al Academiei Române, Facultatea de Litere Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Societatea Maramureșeană de Onomastică și Dialectologie, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, Consiliul Județean Maramureș și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș au organizat „Al XXI-lea Congres Inter­național al Atlasului Lingvistic Român (ALIR). Alocuțiuni de salut: dr. Nicolae Saramandu, vicepreședinte al Atlasului Lingvistic Român, dr. Mircea Farcaș, decan, dr. George Achim, Doru Dăncuș, vicepreședinte Consiliul Județean, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii, dr. Lucian Butnar vicepreședinte Senat UTCN. Comunicări științifice, prezentări de sinteze, vizite, proiecții de filme, cu o numeroasă participare internațională (Italia, Franța, Spania).

25 octombrie 1938. Într-o Notă informativă, conducerea Jandarmeriei din Mara­mureș, informează superiorii că președintele Societății Culturale „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Cehoslovacia, Nicolae Papp, cu asentimentul românilor din Maramureșul cehoslovac a înaintat un memoriu Majestății Sale Regelui Carol al II-lea prin care cer alipirea pe veci cu patria mamă – România Mare. Citat din Notă: „În baza considerentelor politice, geografice, economice, culturale, etnice și strategice, românii din Mara­mureșul Cehoslovac, cu voința lor hotărâtă, fermă, lămurită și categorică cer: Maramureșul Cehoslovac, trup din trupul Maramureșului din România Mare să fie unit cu patria mamă pe vecie. Să fie și să devină cetățeni ai României Mari. Voiesc și doresc toți să se alăture oștile falnice românești și să fluture iarăși drapelele românești pe acele plaiuri pentru totdeauna”. Nota este însoțită de o copie a Memoriului semnat de Ștefan Papp și Vasile Botoș. Printre altele, în memoriu se subliniază că „În bisericile noastre au făcut slujbe întru pomenire în veci a Reginei Maria și au vorbit credincioșilor români de marile ei merite în Opera de Zidire a României Mari”.

1998. Școala generală Nr. 8 Baia Mare primește numele de „Școala Lucian Blaga”.

24 august 2021. În „Apșa”, gazetă regională social-politică din Transcarpatia, nr. 10 (133) acad. Alexandrina Cernov este prezentă cu documentarul „Limba română – factor de identitate și unitate pentru români”. Ultima frază condensează totul: „Lupta pentru limba română a intelec­tualității românești din Ucraina continuă. Pe pagina întâi un fotoreportaj cu titlul «Limba română sărbătorită la ea acasă». Publicația a fost tipărită cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru românii de pre­tutindeni”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.