Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 22 Aprilie , 2024
Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (LXIV)
- 1970. La Editura Minerva s-a tipărit volumul intitulat „Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu” de Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea.
- August 1990. În revista „Tribuna”, 2, nr. 35, p. 8 istoricul clujean Stelian Mândruț scrie un Remember Al. Lapedatu la trei decenii de la trecerea în neființă (30 august 1950), cu detalii despre încarcerarea și moartea academicianului în închisoarea de la Sighetu Marmației.
- 1986. La București se tipărește Ediția a IV-a a lucrării Istoria Românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol, îngrijită de Nicolae Stoicescu și Maria Simionescu, volumul II, unde istoricul tratează detaliat despre Dragoș și Bogdan, cei doi descălecători din Maramureș (p. 32-41).
- 1968. Se tipărește la București volumul I din Scrieri istorice de Dimitrie Onciul, Ediție îngrijită de Aurelian Sacerdoţeanu, în care renumitul istoric se referă și la Dragoș și Bogdan, fondatorii principatului moldovenesc” (p. 119-120, p. 485-486 ș.a.).
- 1968. În volumul „Tezaure monetare din județul Satu-Mare”, tipărit la Oradea, D. Protase și T. Bader au cuprinsă lucrarea intitulată Tezaurul de denari Romani imperiali de la Ghirișa (p. 37-59).
- 1977. La Editura Academiei RSR se tipărește lucrarea intitulată Depozitele de bronzuri din România de Mircea Petrescu-Dâmbovița, în care sunt tratate și descoperirile făcute în decursul timpului în Maramureș și Sătmar (Colecția Bibliotheca Archaelogica 30).
- 1980. Sub egida Muzeului Județean Satu Mare se tipărește volumul Mărturii arheologice din județul Satu Mare (Texte: dr. T. Bader și Gh. Lazăr) (86 p.), lucrare dedicată sărbătoririi a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent. Începând cu pagina 18 este publicată o Bibliografie arheologică a județului Satu Mare, din care spicuim câteva nume: Tiberiu Bader, Maria Bitiri, Eugen Chirilă, Sever Dumitrașcu, Eugen Comșa, Ion Horațiu Crișan, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Kurt Horedt, Kacso Carol, Gheorghe Lazăr, Mihail Macrea, Olga Necrasov, Nemeti Ioan, Ordentlich Ivan, Mircea Petrescu-Dâmbovița, Vasile Pârvan, Dorin Popescu, Dumitru Protase, I. Roman, Roska Márton, Mircea Rusu, Octavian Bandula, Viorica Ursu, Szekély Zoltan, Alexandru Vulpe, Vlad Zirra, Wincler Iudita ș.a.
- 18-19 iunie 2022. Sub egida Centrului de Cercetări Teologico-Filosofice al Obiceiurilor Românești din Maramureș, se desfășoară la Dragomirești Ediția a VI-a a Simpozionului Național „Veghetori la obârșii” cu tema Colectivizarea – un experiment dramatic asupra comunităților țărănești din Maramureș. Au susținut comunicări tematice: acad. Ioan Păun Otiman, acad. Doru Pamfil, acad. Emil Burzo, Andrei Alexandru Achim („Imaginea țăranului în opera lui Ion Luca Caragiale”), pr. Grigore Andreica, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prof. univ. dr. Ioan Bocșa, prof. Simion Bogîldea, Ioan Deac, Elisabeta Faiciuc, dr. Ana-Daniela Farcaș, conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaș, dr. Ilie Gherheș, prof. Simion Iuga, lect. univ. dr. Natalia Lazăr, protos. Atanasie Mercaș, dr. Marian Nencescu (Institutul de Filosofie al Academiei Române), dr. Ion Petrovai, pr. prof. Vasile Țiplea. Organizator: Primăria orașului Dragomirești (primar: Vasile Țiplea). Tema a fost aleasă deoarece în 2022 se împlinesc 60 de ani de la încheierea procesului de colectivizare a agriculturii în România, după modelul sovietic.
- Mai 2023. La Editura Limes din Florești-Cluj se tipărește, cu sprijinul Primăriei orașului Dragomirești, Maramureș, volumul Colectivizarea – un experiment dramatic asupra comunităților țărănești din Maramureș, cuprinzând lucrările prezentate la Simpozionul Național „Veghetori la obârșii”, desfășurat în 18-19 iunie 2022. Coordonatori: Vasile Țiplea, Ioana Raluca Mârza (214 p.).
- 1925. La Editura „Cartea Românească” se tipărește volumul 3 al lucrării Istoria Românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol, Ediția a III-a, revizuită de autor, îngrijită și ținută la curent de I. Vlădescu. La paginile 35-46 istoricul scrie despre Descălecarea Moldovei și Caracterul Descălecărei (p. 47-58), iar la paginile 109-125 tratează detaliat istoria Moldovei până la Ștefan cel Mare, cu referiri la Predecesorii lui Alexandru cel Bun (Dragoș Sas, Balc, Bogdan I, Lațcu, Iuga Coriatovici, Iuga al II-lea ș.a.).
- 1959. La București se tipărește volumul Cronicile slavo-romane din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, ediție revăzută și completată de P. P. Panaitescu, cu multe referințe despre Dragoș și Bogdan, maramureșenii.
- 2002. În „Sargetia. Acta Musei Devensis”, XXX, 2001-2002, Gelu Neamțu are inclus studiul intitulat Din corespondența lui Francisc Hossu-Longin cu George Barițiu (1877-1892) – 12 scrisori (p. 551-561).
- 7 noiembrie 2016. Emil și Teodor Hossu Longin postează pe ziariștionline.ro: „A murit scriitorul și jurnalistul Valentin Hossu-Longin, un om minunat, de o excepțională delicatețe și măcinat de tristeți adânci. Și-a iubit cu patimă Maramureșul. L-a iubit pe Avram Iancu și a iubit Coroana României. A iubit gazetăria și scrisul. Cărțile lui sunt carne din trupul lui. A iubit rugbyul și spiritul acestui sport minunat l-a păstrat toata viața. Ne-a iubit enorm pe noi și ne-a educat bine. Acum e alături de marii lui prieteni dispăruți, Fănuș, Pituț, Mircea Micu. Plângem și suntem neconsolați. Te iubim, Tata! Înmormântarea e miercuri, la 12.00, la Cimitirul Bellu”.
- 21 iunie 2023. În „Magazin sălăjean” (și în revista „Caiete Silvane”), Marin Pop scrie despre Centenarul dezvelirii monumentului lui George Pop de Băsești. Sintagme eminente: „figura cea mai proeminentă a intelectualității laice, nu numai din Sălaj, ci din întreg nord-vestul țării”; „a fost și un mare mecenat, punându-și viața și întreaga sa avere în slujba nației române”; „a fost înmormântat în data de 26 februarie 1919, sub ploaia de gloanțe ale hoardelor bolșevice ale lui Béla Kun”; „moartea lui a avut un rost simbolic” (Octavian Goga); „au fost puse la dispoziție șase trenuri speciale”; Iuliu Maniu, Vintilă Brătianu, generalul Traian Moșoiu, Ion Nistor, mitropolitul Vasile Suciu, Teodor Mihali, Ștefan Ciceo-Pop, episcopul Iuliu Hossu, Valeriu Braniște... Peste 20.000 de români!
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
