• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 02 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 11 Martie , 2024

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (LVIII)

  • 1938. În revista „Lanuri” de la Mediaș, V, nr. 3, p. 83-85 Ion Șiugariu semnează articolul Omagiu poetului Octavian Goga. Octavian Goga în eternitate (Cronici. Oameni și opinii), cu ocazia morții poetului. Mostre de analiză axiologică: „Legată de viața și visurile Ardealului de ieri, iar mai târziu de idealurile și necazurile României întregite, personalitatea lui se proiectează, alături de marii vizionari ai neamului românesc, în eternitate”, „și-a adus un aport deosebit la reabilitarea poeziei patriotice, la ridicarea sentimentului național, la rangul de odă și elegie socială”.
  • 15 decembrie 2011. Cu ocazia decernării Premiului „Ion Petrovici” al Academiei Române, prof. univ. dr. Marin Aiftincă, secretarul științific al Secției oferă un autograf pentru dr. Teodor Ardelean, pe pagina de gardă a cărții Valoare și valorizare. Contribuții moderne la filosofia valorilor, tipărită la Editura Academiei Române în 1994 (223 p.).
  • 2 martie 2009. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ion Buzași, pe pagina de titlu a cărții Isprăvile lui Păcală (1894) de Petre Dulfu, Ediție îngrijită și prefață de Ion Buzași, tipărită la Editura Eikon Cluj-Napoca în 2008 (140 p.). Cartea a apărut cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare (director: Teodor Ardelean), în Colecția Eikon Educațional. La Repere critice, alături de Emanoil Bucuța (1940), Ștefan Luca (1958), Petre Pușcașu (1966), Victor Crăciun (1971), Gheorghe Glodeanu (2003) și Florica Bodiștean (2007) tronează și primează un fragment din Scrisoarea lui Vasile Alecsandri către Grigore Silași (1880): „… găsesc o adevărată satisfacere de a vă declara că sunt de părerea dumneavoastră în privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaște de dimineață zice românul. Astfel, din primele poezii m-am convins că el posedă în suflet scânteia sacră și sub condei o limbă armonioasă pe care știe să o mlădie după cerințele ritmului. Talent există: el e un dar al naturii și e menit să se dezvolte cu timpul pentru a crea opere frumoase și vor înavuți literatura noastră. Trebuie dar a fi încurajat și susținut pe calea în care a intrat, cale bună și roditoare, căci fiecare plantă în pământul ei prosperă”. Pe coperta IV, printre altele, Ion Buzași apreciază: „Isprăvile lui Păcală este o sinteză a snoavei populare românești. Celebrele snoave despre Păcală au cunoscut în literatura română diverse prelucrări (C. Negruzzi, Petre Ispirescu, Ion Creangă, Ion Slavici, Ioan Adam, Al. Mitru, Mihai Beniuc), dar nimeni n-a reușit să îmbine într-o construcție epică atât de armonioasă și plină de haz, varietatea snoavelor populare românești, prezentând conflictele sociale, familiale și etice, ca Petre Dulfu”.
  • 15 noiembrie 2008. Autograf de la Pamfil Matei pentru Teodor Ardelean, pe pagina de titlu a cărții Domniei Sale Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, apărută la Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu în anul 2005 (360 p.), lucrare elaborată sub auspiciile Centrului de Cercetări Filologice și Interculturale al Facultății de Litere și Arte. Primele 200 de pagini sunt dedicate Adunărilor generale ale ASTREI. Istoria Revistei „Transilvania” (1868-1946) este divizată pe etape, iar cele mai reprezentative sunt: „Etapa George Barițiu” (1868-1889), „Etapa Octavian Goga” (1906-1907), „Etapa Andrei Bârseanu” (1914-1919), „Etapele Horia Petra-Petrescu (1923-1927) și Ion Agârbiceanu – Horia Petra-Petrescu (1923-1927).
  • 15 iunie 2011. Autograf pentru Teodor Ardelean de la ing. Nicolae Iosub, pe pagina de titlu a cărții Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu, tipărită la Editura Axa Botoșani în 2011 (69 p.). Pe coperta IV Nicolae Danciu Petniceanu, semnatarul Prefeței apreciază: „Autorul face o adevărată demonstrație privind data și locul nașterii lui Mihai Eminescu, bazându-se pe documente autentice existente la Arhivele Statului din Botoșani și Iași, folosește informații din alte domenii de activitate (istoria poștei moldovenești), fapte petrecute în acea perioadă, documente și fapte pe care le corelează și, în final, trage concluzii pertinente”.
  • 23 martie 2009. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Valer Hossu („cu o îmbrățișare de prietenie”), pe pagina de gardă a cărții Episcopul Iuliu – Sfântul Marii Uniri, tipărită la Editura Napoca Star Cluj-Napoca în 2008 (243 p.). Lucrarea a apărut sub egida Asociației Cercetătorilor Istoriei Bisericii Greco-Catolice din România. Consilier științific: dr. Remus Câmpeanu, dr. Ioan Chindriș, dr. Gelu Neamțu. Îndemnul din finalul autografului e demn de „cioplit” în memorie: „… să ne sfințim cu jertfelnicia lui (n.n. – Episcopului Iuliu Hossu) căutându-i pașii”.
  • 26 ianuarie 2023. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Adriana Zaharia, pe pagina de gardă a cărții Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), activitatea culturală și politică, tipărită sub egida Muzeului Național al Literaturii Române București, la Editura Solstițiu Satu-Mare în 2023 (495 p.). Prefață: prof. univ. dr. Simona Nicoară. La Index regăsim nume importante din domeniu: Valeriu Achim, Tiron Albani, Septimiu Albini, Alexiu Berinde, Ion I. C. Brătianu, Carol I al României, Carol al II-lea al României, Iuliu Coroianu, Elie Dăianu, B. Șt. Delavrancea, Gherasim Domide, Ferdinand I al României, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Vasile Hossu, Nicolae Iorga, Take Ionescu, Augustin Iuga, Constantin Lucaciu, Mihail Lucaciu, Titu Maiorescu, Vasile Mangra, Iuliu Maniu, Al. Marghiloman, Cornel Medrea, Teodor Mihali, Blaga Mihoc, Ioan Moța, Rubin Patiția, Gh. Pop de Băsești, Aurel C. Popovici, Ioan Rațiu, Simion Retegan, Ioan Slavici, Vasile Stoica, Ioan Szabo, V. A. Urechia, Al. Vaida-Voevod ș.a. Volumul constituie prelucrarea tezei de doctorat susținută public în 16 iulie 2022 la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB Cluj-Napoca. Conducător științific: prof. univ. dr. Simona Nicoară.
  • 25 februarie 1927. Reunită în Sesiune generală extraordinară, Academia Română a primit cu unanimitate de voturi Testamentul făcut de inginerul Petre Lucaciu și donația soției sale Maria Lucaciu (Dorina N. Rusu, Patrimoniul Academiei Române: donatori și donații: 1866-1948, București, Editura Academiei Române, 2008, p. 523-526).
  • 7 iunie 1927. Academia Română aprobă Regulamentul pentru Fondul „Inginer Petre Lucaciu”, întocmit de Ion Simionescu, Simion Mehedinți și Andrei Rădulescu. Citând surse academice istoricul sătmărean Adriana Zaharia menționează: „În Regulament se prevedea acordarea, din doi în doi ani, a câte unei burse studenților de la secția minieră din cadrul școlilor politehnice din București și Timișoara, durata bursei fiind de patru ani. Prima bursă Inginer Petre Lucaciu a fost acordată abia în anul 1939, beneficiarul acesteia a fost studentul Ștefan S. Grossu din anul II la Secția de Mine de la Școala Politehnică din București. În anii următori, bursa s-a acordat tot unor studenți din București. Dorința lui Petre Lucaciu a fost respectată, numele său înscriindu-se pentru totdeauna printre marii donatori ai Academiei Române (Adriana Zaharia, Dr. Vasile Lucaciu 1852-1922, activitatea culturală și politică, Editura Solstițiu Satu-Mare, 2023, p. 29).

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.