• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 08 Decembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 15 Ianuarie , 2024

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (L)

  • 2019. La Editura Universității de Vest Timișoara s-a tipărit lucrarea Hipercorectitudinea. Reacții la palatalizarea labialelor și la velarizare (Ediție revăzută), de Alexandru Gafton (208 p.). Referenți științifici: conf. univ. dr. Adina Chirilă și prof. univ. dr. Oliviu Felecan. Nume consacrate în literatura de specialitate menționate în Bibliografie: Iorgu Iordan, Emil Petrovici, Gheorghe Chivu, O. Densusianu, Al Rosetti, Vasile Arvinte, Matilda Caragiu Marioțeanu, Boris Cazacu, Al. Graur, G. Istrate, G. Ivănescu, Sextil Pușcariu, Al. Philippide, E. Vasiliu ș.a. Prima ediție a apărut la Iași în anul 2000.
  • 2016. La Editura Bibliotheca din Târgoviște se tipărește lucrarea Alexandru Gafton. Un filosof al cuvântului (48p.). Editor: Petre Gheorghe Bârlea. În volum, Gheorghe Chivu este prezent cu evocarea intitulată Profesorul Alexandru Gafton și spiritul școlii filologice ieșene.
  • 17 septembrie 2018. Agenția de știri Basilica.ro anunță: Romfilatelia îi omagiază pe Făuritorii Marii Uniri. Emisiune de mărci poștale, partea a II-a, pe care sunt reproduse portretele unor patrioți care s-au luptat pentru împlinirea idealului nostru secular. Nu lipsesc nici reprezentanții Septentrionului transilvan: George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu. Colița nedantelată a emisiunii este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria în veșminte de Încoronare. Pe timbrul coliței, cu valoare nominală de 19 lei, este reprodusă stema României Întregite.
  • 1 decembrie 2018. Cu sprijinul financiar al Primăriei Păulești, județul Satu Mare, în fața Bisericii din Amați se ridică un bust al Primului Patriarh al României Miron Cristea, alături de un catarg și plăci memoriale dedicate participanților la actul Marii Uniri de la Alba Iulia. Inițiator: părintele Viorel Dănuț Marc. Primar: Zenoviu Stelian Bontea.
  • 10-11 septembrie 2015. Sub egida Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” a organizat Conferința Internațională „Zilele Sextil Pușcariu”, Ediția a II-a. Dr. Alexandru Gafton a prezentat comunicarea de plen Sextil Pușcariu – Neogramaticul.
  • 12-13 septembrie 2013. Sub egida Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” a organizat Conferința Internațională „Zilele Sextil Pușcariu”, Ediția I. Dr. Alexandru Gafton a prezentat comunicarea de plen intitulată Bonomia stilului la Sextil Puşcariu.
  • Iulie-septembrie 2015. În revista „Limba română”, an LXIV, nr. 3 dr. Alexandru Gafton face recenzia lucrării Expresia populară în ciclul La lilieci de Marin Sorescu (173 p.) de Grigore Brâncuș și Adina Chirilă.
  • 1997. În „Analele Universității Iași”, XLIII, p. 245-249 întâlnim studiul Concepția lui G. Ivănescu asupra științei fonetice, semnat de Alexandru Gafton (născut la 17 iulie 1966 la Cavnic, în regiunea Baia Mare).
  • 2007. În „Analele Universității Iași”, LIII, p. 475-483, întâlnim studiul Polemica științifică la G. Ivănescu de dr. Alexandru Gafton.
  • 26 mai 2022. În Aula „Mihai I al României” de la Universitatea din Craiova are loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Decanul Facultății de Litere din Cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Prof. univ. dr. Alexandru Gafton a fost membru al Consiliului general al CNATDCU și președinte al Comisiei de Filologie până în anul 2016, iar în prezent este membru al aceleiași comisii de specialitate. Este inițiatorul și organizatorul Conferinței Naționale Text și discurs religios, editor al revistei a aceleiași conferințe și membru fondator al Asociației Culturale cu această preocupare. Este specialist în lingvistică diacronică, filologie, traductologie, biblistică și sociolingvistică. Laudatio a fost realizat și rostit de prof. univ. dr. Cecilia Mihaela Popescu.
  • 1982. În „Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia”, VI, p. 180-236, P.S. Emilian Birdaș are cuprins amplul documentar intitulat Pagini din istoria scaunului vlădicesc român din Alba Iulia.
  • 1981. În „Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia”, V, p. 116-136 P.S. Emilian Birdaș are cuprins documentarul Mănăstirea Rîmeț, vatră de spiritualitate ortodoxă.
  • 1977. P.S. Emilian Birdaș inițiază înființarea publicației Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia.
  • 4 aprilie 2014. În „Gazeta de Maramureș” Ioana Lucăcel și Mircea Crișan publică reportajul-documentar Maramureș, tărâmul ierarhilor. Prima frază: „Maramureșul este probabil singurul județ din țară care a dat 5 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în funcție”. Cei doi „ziariști creștini” cum îi numește de obicei Episcopul Iustin, fac portretele celor cinci ierarhi: IPS Justinian, P.S. Iustin, IPS Andrei Andreicuț, IPS Iosif de la Paris și IPS Irineu de la Alba Iulia. Încă o dovadă că Maramureșul este un ținut aparte, pentru că a fost și este un „tărâm al credinței”.
  • 4 martie 2023. În Sala Muzeu „Sfinții Martiri Brâncoveni” de la Catedrala Episcopală „Sfântă Treime” din Baia Mare a fost vernisată Expoziția de icoane din secolul al XVIII-lea și icoane contemporane intitulată Chipuri de veac în veci, Ediția a VI-a, dedicată Duminicii Ortodoxiei. Sunt expuse icoane de patrimoniu din colecția Muzeului Centrului Eparhial și lucrări realizate de pictori și iconari care activează în Episcopia Maramureșului și Sătmarului. Au avut intervenții pertinente la temă: P.S. Iustin, Părintele Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru și pictură bisericească (moderator), acad. Marius Porumb, istoric de artă, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Mihai Covaci, restaurator de artă, dr. Aura Pintea, director la Direcția de Cultură a județului Maramureș, Expoziția a fost inclusă și în programul manifestărilor culturale Gheza Vida – 110 ani de la naștere.
  • Decembrie 1992. Pentru inițiativa, îngrijirea și editarea Noului Testament de la Bălgrad din 1648, în ediție critică și cu ample studii introductive, Emilian Birdaș a fost recompensat cu Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române. Noul Testament de la Bălgrad este prima traducere integrală în limba română a Noului Testament publicat în 1648 la Bălgrad (azi Alba Iulia), sub conducerea episcopului Simion Ștefan.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.