Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXXVIII)

·        26 noiembrie 1894. Victor Mihalyi de Apșa primește de la Nunțiul din Viena, Antonio Agliardi, Arhiepiscop de Cesareea următoarea epistolă: „Deoarece Majestatea Sa Crăiască a dorit să te înalțe la Scaunul Arhiepiscopal de Alba Iulia și Făgăraș, iar Sanctitatea Sa a fost onorată să accepte această numire, prezint felicitările mele Înălțimii Tale, cu speranța că sprijinul tău în misiunea Scaunului Mitropolitan va fi spre binecuvântarea poporului tău și spre mângâierea Bisericii văduvite”. (Informație de la prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu).

·        9 decembrie 1894. Curtea Imperială de la Viena, prin semnătura Majestății Sale Împăratul Franz Joseph, „a denumit pe episcopul Lugojului, Victor Mihalyi de Apșa de Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș”.

·        22 noiembrie 1894. Academicianul Nicolae Densușianu (Nicolae Pop), fratele acad. Aron Densușianu, face mențiuni de mare importanță istorică despre George Pop de Băsești, într-o scrisoare trimisă lui Francisc Hossu Longin, ginerele lui „Badea George”.

·        2 decembrie 1894. În „Unirea”, an IV, număr festiv, găsim trei materiale care îl au în atenție pe Victor Mihalyi de Apșa, Membru de onoare al Academiei Române din 12 aprilie a.c. Este vorba de articolele: Din viața noului Mitropolit, Date statistice și Decada cea dintâiu, care însoțesc strălucit noua funcție și demersurile spre numirea sa ca arhiepiscop și mitropolit.

·        4 decembrie 1894. Din închisoarea de la Vaț, George Pop de Băsești îi scrie lui Alexandru Roman, rugându-l să se îngrijească de o chestiune esențială, ca fostul ministru de externe al Franței, Léopold Flourens, aflat în vizită în Ungaria, să fie informat în spiritul adevărului despre realele mobiluri ale acțiunii memorandiste pe care politicienii maghiari încearcă să le ascundă.

·        1895. Autograf de la Mihail Dragomirescu (1868-1942), estetician și critic literar, pe pagina de titlu a cărții Critica științifică și Eminescu, Editura Librăriei Carol Müller, 1895: „Dlui/ I. Găvănescu/ spre amintire/ M. Dragomirescu/ Alexandru [indescifrabil]”. Lucrarea se găsește la Secția Colecții speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”.

·        1895. În „Convorbiri literare”, an. XXIX, p. 752, se scrie despre cea mai însemnată și mai răspândită lucrare Isprăvile lui Păcală a lui Petre Dulfu. În revistă se oferă și un fragment din Raportul către Academia Română, în această chestiune, realizat de B.P. Hasdeu și A. Naum: „Autorul a tratat acest fond cu multă simplitate și cu mult natural, versul corect, limba curată, așa cum se vorbește într-adevăr la țară, fără nici o afecție. Câteodată o glumă, sub forma veselă a frazei ascunde un sentiment de adâncă melancolie. Literatură netendențioasă, plăcută la cetire, poemul acesta este o carte bună în literatura noastră. Deci o recomand Dumneavoastră spre premiere”.

·        1895. Unele consemnări istorice dovedesc faptul că Gheorghe Bilașcu, după ce este avansat șef de lucrări la Clinica Arköni, participă frecvent la însuflețitoarele întâlniri de la Societatea Românilor „Petru Maior” din Budapesta, alături de personalități precum Ion Agârbiceanu, Valeriu Braniște, Ilarie Chendi, Nicolae Drăganu, Octavian Goga, Ioan Lupaș, Iosif Vulcan, Traian Vuia ș.a. (Dr. Ioan Petrovai – Profesorul universitar doctor Gheorghe Bilașcu – părintele stomatologiei românești, la Marea Unire de la Alba Iulia, în „Anuarul Centrului de Cercetări Giulești, I, 2021, p. 225-239).

·        1895. Simeon Florea Marian publică lucrarea Tradiții poporane române din Bucovina, în care la final, în „Notițe”, face precizări legate de aria de răspândire a legendelor. De menționat că printre acestea cercetătorul a descoperit și câteva care versifică epic voievozii de origine maramureșeană Dragoș (Dragoș Vodă) și Sas (Sas Vodă, Iarăși Sas Vodă, Doamna lui Sas Vodă, Fiul lui Sas Vodă). (Delia Florea, Simion Florea Marian și folclorul maramureșean. Biblioteca personală a folcloristului, în „Bibliotheca Septentrionalis”, an. XV, nr. 29, p. 64-66).

·        1895. În revista „Adevărul ilustrat”, nr. 2156, de la București, Nicolae Iorga scrie o cronică la Povestea lui Păcală de Petre Dulfu.

·        12 ianuarie 1895. George Pop de Băsești îi scrie din nou lui Alexandru Roman, la Vaț. (Din Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare).

·        23 februarie 1895. Scrisoare din Budapesta de la Petru Mihalyi de Apșa către Iuliu Mihalyi de Apșa în care îi detaliază stadiul în care se găsește instalarea fratelui Victor Mihalyi de Apșa ca mitropolit și alte informații despre biserica română din Transilvania, inclusiv despre Mihail Pavel.

·        4 martie 1895. Vasile Lucaciu îi transmite din Roma prietenului său Ioan Bianu în București că „...ambele puteri au promis sprijinul lor moral în cauza noastră, aflându-o justă și vrednică de a fi sprijinită. Numai noi să fim destul de oameni a o susține după cum se presupune în lumea cultă că o susținem”. În rest, chestiuni care azi par mărunte, dar atunci erau foarte importante pentru „partid”!