Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXLIX)

 ·       30 mai 1908. Alexandru Țiplea îi mulțumește în numele colegilor săi lui Ioan Bianu pentru cartea trimisă, din care au putut afla „vestea răscoalelor” (n.n. – cele din 1907). Se referă probabil la cartea lui Radu Rosetti Pentru ce s-au răsculat țăranii, apărută în anul 1908.

·       7 august 1908. După terminarea Teologiei la Budapesta, Alexandru Țiplea revine în satul natal Biserica Albă, de unde îi scrie din nou „prietenului său” Ioan Bianu. Despre vicarul Tit Bud, despre intenția lui Tiberiu Brediceanu de a veni în Maramureș, despre petrecerea românească din 20 iulie și intenția trupei lui Zaharia Bârsan de a da spectacol la Sighet, la invitația clericului Ion Bârlea, dar „ungurii au zădărnicit totul”.

·       7-8 august 1908. Adunarea anuală a ASTREI Centrale se desfășoară la Șimleul Silvaniei, sub președinția lui Andrei Bârseanu și sub semnul devizei acestuia, „Totul pentru cultura noastră, totul pentru asigurarea viitorului neamului nostru!”. Octavian C. Tăslăuanu a ținut conferința Prozatori tineri în literatura română, în care a analizat opera lui M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu și C. Sandu Aldea. S-a aprobat publicarea lucrării realizate de Silvestru Moldovan și Nicolae Togan, Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune română de pe teritoriul statului ungar. S-a formulat și „învățătura” că Asociațiunea nu are doar îndatorirea de a întări cultura națională între cărturari, ci mai ales pe aceea de a munci pentru răspândirea învățăturii în popor. Participanții „au fost conduși” în satul natal al lui Simion Bărnuțiu (Bocșa) și la castrul roman de la Moigrad (Porolissum). În programul artistic s-a remarcat ca solist Ștefan Mărcuș (născut la Hodișa la 8 ianuarie 1886, cu conservatorul la Viena), care a interpretat Cine m-aude cântând de Tiberiu Brediceanu (la pian Lucia Lazăr) și în rol principal în balada Constantin Brâncoveanu de Iacob Mureșianu, alături de Eugen Pop și Pompei Vlăduțiu.

·       22 septembrie 1908. Din Páli (Sopron, Ungaria), unde se găsea la un prieten, Alexandru Țiplea îl informează din nou pe Ioan Bianu despre activitățile sale și detaliază cu privire la Glosarul lui Tit Bud și broșura lui G. Petrovay, care „românește n-a putut învăța”, deși e de origine român. Îi mulțumește pentru oferta operelor lui Simeon Florea Marian, pe care le știe din biblioteca Seminarului budapestan.

·       8 noiembrie 1908. Societatea Academică Junimea din Cernăuți, înființată la 7 decembrie 1878 (Dimitrie Onciul și Ciprian Porumbescu) hotărăște să aleagă ca membri de onoare pe istoricul Nicolae Iorga și omul politic George Pop de Băsești. Era aniversarea celor 30 de ani de la momentul „fundării”. De menționat că N. Iorga, care ar fi dorit să fie prezent la ceremonie, n-a primit aprobarea autorităților dualismului austro-ungar. Au fost totuși prezenți la eveniment Simion Mehedinți, Constantin Stere, Mihail Sadoveanu, Ștefan Octavian Iosif, Dimitrie Anghel ș.a. (N.n. Alte surse menționează că Nicolae Iorga, după ce s-a întâlnit la Iași cu studenții bucovineni la o expoziție națională și după ce i-a avut ca oaspeți la Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, „le-a întors vizita”).

·       12 noiembrie 1908. Printr-o scrisoare trimisă din Gherla Alexandru Țiplea îi împărtășește lui Ioan Bianu bucuria de a vedea realizată broșura lui Tit Bud Poezii populare din Maramureș.

·       24 decembrie 1908. Cu formula introductivă extrem de politicoasă „Iubite Domnule Kindriș”, Vasile Pârvan, îi expediază o scurtă scrisoare lui Vasile Kindriș, la Berlin, în care îl răsfață cu cuvinte calde și tandrețuri și cu trimiteri la prietenul comun Alecu. Este vizibilă relația de prietenie dintre cei doi, căci cele câteva vești par de domeniul intimității. „Voiu fi în Berlin, pentru a asista la căsătoria prietenului Bratu (altă veste pe care o știi numai Dta!)”. Iar finalul este tot o dovadă de mare apropiere: „Cu dragoste al Dtale V. Pârvan. Trotz alle dem, toate cele bune și lui Alecu!”.

1909. Ziarul „Telegraful român” de la Sibiu a găzduit mai multe articole omagiale dedicate lui Andrei Șaguna, ales membru de onoare al Societății Academice Române la 7 septembrie 1871, după Principele Carol I în 1867 și episcopul Dionisie Romano de la Buzău, originar din Săliștea Sibiului. O prezentare generală a acestor materiale evocatoare a făcut profesorul Vasile Stan, viitorul episcop al Maramureșului, în broșura „Centenarul lui Șaguna și opinia publică româneas