Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXXIV)

·        2 decembrie 1918. În sala Tribunalului din Alba Iulia se desfășoară ședința Marelui Sfat Național ales de Adunarea Națională în ziua de 1 Decembrie 1918. Aclamat de membrii prezenți cu unanimitate ca președinte ad-hoc, George Pop de Băsești ocupă locul prezidial. Notari asistenți: dr. Silviu Dragomir și dr. Gheorghe Crișan. Episcopul Miron Cristea, raportor al Comisiei de candidare, propune alegerea de președinte al Marelui Sfat Național a lui George Pop de Băsești, ca vicepreședinți dr. Miron Cristea, dr. Iuliu Hossu, dr. Teodor Mihali și Andrei Bârseanu, ca notari: dr. Silviu Dragomir, dr. Caius Brediceanu, dr. Mihai Popovici, dr. Gh. Crișan, Ghiță Popp și Traian Novac. Pentru Consiliul Dirigent au fost propuși și aleși: Președinte: Iuliu Maniu. Membri: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiș, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr. Ștefan Ciceo Pop, dr. Ioan Suciu, dr. Aurel Vlad, Octavian Goga, dr. Aurel Lazăr, dr. Emil Hațieganu, Valeriu Braniște, Victor Bontescu, dr. Romul Boilă, Ion Flueraș și Iosif Jumanca. Se trimite și o telegramă Majestății Sale Regele Ferdinand, prin care Adunarea „vestește” Hotărârea de Unire, încoronând astfel aspirațiile de veacuri ale Neamului Românesc.

·        2 decembrie 1918. Consecutiv Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a hotărât Unirea Transilvaniei cu Regatul Român, la Sibiu se constituie Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu 15 membri, în care Iuliu Maniu este ales în funcția de ministru-prezident, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind totodată și pe cea de ministru de Interne. Va funcționa până la 4 aprilie 1920.

·        2 decembrie 1918. Telegrama trimisă de George Pop de Băsești regelui României Ferdinand I: „Adunarea Națională a Românilor din Ardeal, Banat și Țara Ungurească, ținută în Alba Iulia, glorioasa cetate a lui Mihai Viteazul, a decretat într-un elan de entuziasm fără margini, cu unanimitate, unirea teritoriilor sale cu Regatul României. Vestindu-vă hotărârea aceasta care încoronează aspirațiile de veacuri ale Neamului Românesc rugăm pe Maiestatea Voastră să primiți omagiile ce venim a Vi le exprima cu profundă supunere. Trăiască M. S. Ferdinand Regele României! Trăiască M. S. Regina Maria! Trăiască Augusta Lor familie! Trăiască România Mare! Președinte George Pop de Băsești”.

·        2 decembrie 1918. Membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba Iulia la 1 Decembrie sunt cunoscuți în zonele lor de origine. Între Membrii Episcopatului, alături de dr. Miron Cristea, dr. Iuliu Hossu, dr. Vasile Suciu, Roman Ciorogariu îl găsim și pe Romul Marchiș, vicar din Careii Mari. Între membri aleși remarcăm: dr. Vasile Chindriș, avocat, Sighet; Ioan Doroș, protopop, Satu-Slatina; dr. Salvator Jurca, avocat, Sighet; Simeon Balea, preot, Săpânța; dr. Vasile Filipciuc, candidat de avocat, Petrova; Nicolae Barbul. proprietar, Mocira; dr. Teofil Dragoș, avocat, Baia Mare; Constantin Lucaciu, preot, Dorolț; dr. Aurel Nilvan, avocat, Șomcuta Mare; dr. Ilie Carol Barbul, avocat, Sătmar; George Pop de Băsești, proprietar, Băsești; dr. Coriolan Steer, avocat, Tășnad.

·        11 decembrie 1918. Majestatea Sa Regele Ferdinand I l-a numit, prin decret, pe George Pop de Băsești, prezidentul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Ordinului „Coroana României” în gradul de Mare Cruce.

·        21 decembrie 1918. Sub semnătura lui Iuliu Maniu, consiliul Dirigent al Transilvaniei de la Sibiu trimite o adresă către Ion I. C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, însoțită de un memoriu privind istoricul Maramureșului și dorințele românilor mara­mureșeni privind viitorul hotar de nord al României, pentru a fi prezentate Conferinței de Pace.

·        27 decembrie 1918. Imediat după proclamarea Marii Uniri de la Alba Iulia, Consiliul  Dirigent a trimis la București o delegație care să înmâneze Regelui Ferdinand și Reginei Maria Actul Unirii. Din delegație au făcut parte: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, episcopul ortodox Miron Cristea și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. Predarea s-a făcut efectiv în 27 decembrie. La delegația amintită s-au alăturat Caius Brediceanu și Mihai Popovici, oameni cu relații în clasa politică bucureșteană. Deplasarea s-a făcut cu o garnitură de tren de proveniență austriacă, ce oferea bune condiții de drum și care tocmai sosise în Transilvania cu soldații români întorși acasă de pe diverse fronturi din Europa. În mărturisirile de mai târziu, fruntașul unionist maramureșean Ilie Lazăr, după ce relatează faptele sale și ale oamenilor de sub comanda sa la Cernăuți și-n alte locuri, detaliază că a însoțit această delegație și că a avut întâlniri cu prim-ministrul Ionel Brătianu, la care a intervenit pentru ca trupele românești să înainteze și să elibereze Maramureșul, ocupat și hărțuit de trupe neregulate ucrainene. Din memorii, se detașează și amintirile „frumoase” de la primirea sublocotenentului Ilie Lazăr de către Sextil Pușcariu și Iancu Flondor, la Cernăuți.

·        30 decembrie 1918. Generalul Henri Mathias Berthelot face o călătorie documentară în partea de nord a țării. În această zi, marele comandant francez sosește la Carei, Satu Mare și Baia Mare, fiind așteptat de populația orașelor și satelor din jur. La Satu Mare a fost întâmpinat în orațiile mulțimii „oratorul românilor”, Ilie C. Barbul, care aduce un omagiu „Franței și marelui ei general”. Trenul a staționat timp de o oră, la primire participând gărzile naționale române din Sătmărel și Doba, conduse de dr. Vasile Mărcuș și Traian Cavași. Translator: colonelul român Radu Rosetti. În gara din Satulung a fost întâmpinat de Corul plugarilor din Șomcuta Mare, care a intonat imnul național, iar în gara din Mireșu Mare populația prezentă era îmbrăcată în straie naționale împodobite cu tricolor. (N.n. – Trenul special a urmat întâi ruta Orșova – Caransebeș, Lugoj – Timișoara – Belgrad – Arad – Oradea – Debrecen – Carei, iar pe 30 decembrie traseul a fost Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Cluj – Alba Iulia – Sibiu. Informații detaliate în lucrarea col. (r.) dr. Constantin Moșincat, Generalul Henri Mathias Berthelot – prima vizită în Ardeal după Marea Unire).