Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXVI)

·       11 februarie 1915. Foaia bisericească și politică „Unirea” ce apărea la Blaj, an XXV, nr. 14, postează pe pagina întâi, cu caractere majuscule Scrisoarea adresată Înalt Preasfințitului Victor Mihalyi de Apșa, 1875-1915, drept omagiu la „jubileul arhieresc de ani XL”. Înălțat la treapta arhieriei în februarie 1875, mitropolitul Victor a dovedit o binecuvântată tărie sufletească. „Mintea gânditoare și inima simțitoare deopotrivă se închină bărbatului pe care Pronia cerească de așa soartă ne-a învrednicit” – se spune în scrisoarea de adresare „păzitorului credincios al Sionului”. Îndemnurile din finalul epistolei sună spectaculos de frumos: „Pas, înainte, Părinte milostiv. Arhieria românească își are crucea, spinii, oțetul, fierea și amarul. Dar își are și dulcea sa răsplată și mângâiere: Recunoștința, dragostea și alipirea poporului românesc”.

·       15 februarie 1915. La marea întrunire a „Ligii Culturale” de la Sala Dacia din București au ținut cuvântări: părintele Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Nicolae Iorga.

·       19 februarie 1915. O nouă epistolă îi trimite Béla Bartók lui Ioan Bianu în chestiunea colaborării cu Ion Bârlea.

·       22 februarie 1915. Din Băsești, George Pop îi scrie filologului Jan Urban Jarník cu duioșenie, mulțumindu-i pentru „dragostea și patronajul față de sărmana și mult prea mult încercata noastră națiune, Bunul Dumnezeu să-ți răsplătească Prea Stimat Domniei Tale și familiei D-voastră, din neam în neam!”... „Vă cer iertare pentru incomodarea ce v-am făcut expediindu-vă o mică ladă de mere batule. Am făcut aceasta în semn adevărat de dragoste”.

·       21 martie 1915. La Brăila are loc o mare adunare a „Ligii Culturale”, la care au participat mai mulți membri ai Academiei Române implicați în activitățile Ligii. Vasile Lucaciu a fost întâmpinat la gară de o mare mulțime și de o fanfară ce a intonat marșul patriotic La arme!.

·       28 martie 1915. Are loc o mare adunare a Ligii Culturale la Iași, la care, printre alții, au luat cuvântul dr. Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Iorga și Ion Grădișteanu.

·       27 iunie 1915. Are loc la Arenele Romane din Parcul Carol din București Marele miting național organizat de Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Cel mai înălțător discurs l-a rostit Părintele Dr. Vasile Lucaciu, cuvântarea sa fiind reprodusă peste două zile în ziarul „Adevărul”. Au mai vorbit la miting Simion Mândrescu, Take Ionescu, dr. Ion Cantacuzino, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Ion Grămadă.

·       11 august 1915. Dr. Vasile Lucaciu, Președintele Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, îi scrie Domnului Nicolae Iorga, Secretarul general al Ligii, prin care îi cere să revină „asupra gândirii de abzicere”, provocată de „considerațiunile” revistei Tribuna și să rămână în funcție „arătând și mai departe pilda cuceritoare a solidarității și a devotamentului sincer, când e vorba de promovarea intereselor... întregului neam românesc” (N.n. – Nicolae Iorga, comunicase în scris Ligii poziția sa în 3 august, iar Comitetul Central a luat-o în discuție în 4 august. Din N. Iorga, Corespondență, vol. 252, CCLII, f. 199-200).

·       8 octombrie 1915. Federația Universitară din București, înființată la 18 septembrie 1915 cu scopul de a impulsiona lupta pentru Unirea Transilvaniei și Bucovinei cu România și a combate propaganda germană în țara noastră, transmite prin intermediul presei (ziarul „Adevărul”, An XXVIII, nr. 10.292) un Comunicat mobilizator. Semnează: N. Filipescu, B. Șt. Delavrancea, C. Dissescu, Octavian Goga, I. Grădișteanu, Take Ionescu, C. Istrati, Vasile Lucaciu, Simion Mândrescu, C. Olănescu, Nicu Xenopol.

·       8 octombrie 1915. A încetat din viață, la Brașov, scriitorul Virgil Onițiu, membru corespondent al Academiei Române din 3 aprilie 1902. S-a născut în 21 februarie 1864, la Reghin. Studii la Reghin, Caransebeș, Seghedin, Sibiu, Viena și Budapesta. A fost președinte al Societății „România jună” din Viena și membru al Societății „Petru Maior” din Budapesta. Profesor la Brașov, la „Șaguna”. A publicat manuale școlare, antologii, cărți cu caracter didactic, culegeri. Astrist, președinte al Secției literare. A scris povestiri și a publicat și traduceri. Revista „Familia română” i-a dedicat un medalion cu titlul Un ziditor de suflete – Virgil Onițiu, semnat de Dorina Cadar, bibliotecar, în nr. 1-2 (56-57), an 16, ianuarie-iunie 2015. Remarcabilă rămâne cartea lui Iosif Blaga: Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui (1916), din care autoarea eseului citează cu elocvență.