Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXI)

·       Iunie 1913. În numerele 8 și 9 din „Nagybánya Hirlap” Emil Isac este prezent cu poemele Prima… și Maria mea frumoasă, ambele în traducerea aceluiași talentat poet băimărean Révay Károly.

·       Iunie 1913. În Pasul Șetref, vicarul Maramureșului Tit Bud l-a primit pe episcopul Vasile Suciu în prima sa vizită canonică făcută în Maramureș. Urându-i „Bun venit”, părintele Tit Bud i-a amintit Preasfinției Sale că au trecut 53 de ani de când întâiul episcop al Gherlei, Ioan Alexi, a vizitat Maramureșul.

·       Septembrie 1913. Scrisoare, în limba germană, de la Béla Bartók către Ioan Bianu, în care îl informează că a terminat ordonarea pentru tipar a culegerii din Maramureș și că aceasta este pe drumul către domnul Ion Bârlea.

·       6 septembrie 1913. Ceva despre Episcopul maramurășan Iosif Stoica – câteva fragmente de vechi cazanii românești de Nicolae Iorga, membru al Academiei Române, cu 3 stampe, este extrasul din Analele Academiei Române, Seria II, Tom XXXVI, Memoriile Secțiunii Istorice, pus la dispoziție de Librăriile Socec&Comp și C. Sfetea. Este Cuvântarea lui Nicolae Iorga în Ședința din 6 septembrie 1913. Din cuprins: „Pecetea lui Stoica ne arată că e în adevăr nobil, cavaler, din acele neamuri de voevozi și cneji cari au adus întemeierea Moldovei”.. „De unde venea și cine-l făcuse Vlădică? Din Moldova lui Constantin Vodă Cantemir antimisul său din 1693 e lucrat probabil, aici de călugărul Nicodim”… „Știm că pe o pagină a uneia din cărțile ce au făcut parte din biblioteca Mitropolitului Moldovei Dosoftei se află copia actului constantinopolitan din 1391, cuprins azi în volumul XIX din colecția Hurmuzaki, prin care Antonie Patriarh de Constantinopol face din mănăstirea dela Perii Maramureșului, înălțată de Voevozii Baliță și Dragul, o stavropighie, atârnând de-a dreptul de Biserica patriarhală și având drepturi episcopale, exarhale, asupra Maramureșului întreg și a Ținuturilor vecine, între cari și cele dela Nord-Ostul Ardealului”…

·       14-15 septembrie 1913. Adunarea generală ASTRA de la Orăștie, prezidată de Andrei Bârseanu a avut între oaspeții săi de seamă pe: Barbu Șt. Delavrancea, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Nicolae Bălan ș.a.

·       Octombrie 1913. Béla Bartók îi scrie, la Ieud, lui Ion Bîrlea, solicitându-i unele precizări de traducere, numerotare, date despre informatori, corecturi.

·       20-21 noiembrie 1913. În noul teatru, spațios și elegant, din clădirea „Ștefan” din Baia Mare trupa de teatru Victor Antonescu (membru al Teatrului Național din București) oferă două reprezentații cu piesa Năpasta de I. L. Caragiale și cu o comedie franceză Legea iertării de M. Landay. Este prima prezență a lui Caragiale pe scena băimăreană. Din trupă au făcut parte și Iancu Brezeanu și Maria Ciucurescu.

·       22 noiembrie 1913. Primarul orașului Baia Mare, J. Makray, întocmește un raport către prefect privind spectacolul trupei teatrale a lui Victor Antonescu cu Năpasta de I. L. Caragiale, rugându-l să intervină pe lângă Ministerul de Interne, pentru a nu mai aproba astfel de turnee în Baia Mare, deoarece „importanța și primejdia unor astfel de spectacole atinge punctul culminant prin faptul că se adună societatea inteligenței române din regiuni mai îndepărtate – județele Sălaj, Solnoc-Dăbâca și Satu Mare – care, cu ocazia unor astfel de adunări laolaltă, țin consfătuiri ce nu pot fi controlate și totodată simțământul dragostei și conexiunii tinerilor elevi de naționalitate română din gimnaziul superior de stat din Baia Mare față de patria maghiară nu numai că nu se întărește, dar au o influență contrară”.

·       25-26 noiembrie 1913. Trupa teatrală condusă de Victor Antonescu și I. Brezeanu vine la Baia Mare cu piesa Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri. Spectacolul a avut mare succes în rândul spectatorilor români băimăreni.

·       Noiembrie 1913. Béla Bartók îi expediază o scrisoare lui Ioan Bianu, bibliotecar al Academiei Române, în care îi mulțumește pentru „binevoitoarea primire făcută lucrării” de culegere a folclorului din Bihor de către Academie. „Culegerea din Maramureș tocmai am terminat s-o pun în ordine pentru tipar. Acum pleacă la Ieud, la domul Bârlea, care va ordona textele aparținând acestei culegeri. Sper ca peste aproximativ o lună să le pot prezenta Academiei … Sper ca domnul Bârlea să pună la punct textele fără nici o greșeală, încât să ușureze străduințele dv. la redactare, respectiv corectură”. (Din volumul I de Scrisori ale lui Béla Bartók, Editura Kriterion, București, 1976, pag. 98-100).