• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 20 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 22 Mai , 2023

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis

 

·         1 octombrie 1924. Prin Hotărârea Consistoriului Ortodox Român, condus de Episcopul Nicolae Ivan al Clujului, Preotul Alexiu Latiș din Baia Mare (născut la 26 iulie 1882 în Târgu Lăpuș) este numit „administrator” (Protopop) al Protopopiatului Cetatea de Piatră, care va deveni Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare.

 

·         31 august 1940. Preasfințitul Episcop Vasile Stan al Maramureșului, expulzat din Maramureș de administrația horthistă semnează Decretul nr. 72 / 1940, prin care înștiințează pe PS Nicolae Colan, Episcopul Ortodox al Clujului, că neputându-se înapoia la scaunul eparhiei din Sighet, îi transmite „toate puterile jurisdicționale și canonice asupra Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului”. Totodată, îl informează pe PS Nicolae că vicarul de la Sighet este părintele Alexiu Latiș. De menționat că A. Latiș a fost consilier local, viceprimar la Baia Mare și, în 1931, senator al României, iar ca slujitor al Bisericii, primul preot ortodox din Baia Mare, după Marea Unire.

 

·         13 februarie 1921. Episcopul Nicolae Ivan îi transmite printr-o scurtă epistolă domnului Alexiu Latiș de la Direcțiunea Minelor Statului Baia Mare că va împlini și serviciile religioase la Plopiș.

 

·         19 iunie 1924. Episcopul Nicolae Ivan de la Cluj îi scrie Părintelui Alexiu Latiș din Baia Mare să ceară „din nou de la Directorul liceului sala de gimnastică” spre a aranja acolo capela.

 

·         8 iunie 1929. Episcopul Nicolae Ivan al Clujului îl anunță pe protopopul ortodox român din Baia Mare Alexiu Latiș că sfințirea bisericii se va face „Duminică 8 septembrie”, „… sosind la Baia Mare de sâmbătă, cu trenul de la orele 11 din zi, cu suita noastră și cu corul Episcopiei – despre a cărei încartiruire veți îngriji”.

 

·         24 ianuarie 2022. La aniversarea celor 73 de ani de viață ai IPS Andrei, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, în prezența administrației mitropolitane și a oficialilor județului Cluj, a avut loc sărbătoarea dedicată Mitropolitului Clujului Maramureșului și Sălajului. Te-Deum-ul a fost oficiat de PS Iustin al Maramureșului și Sătmarului, care a rostit și Laudatio și i-a dăruit o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos și un aranjament floral. Dr. Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, i-a oferit Mitropolitului Andrei titlul de „Cetățean de Onoare al Municipiului Baia Mare” acordat „pentru contribuția sa la dezvoltarea spiritualității românești” și „pentru dragostea de oameni căreia îi stau mărturie nenumăratele fapte de filantropie”.

 

·         21 ianuarie 2022. Consiliul Local al municipiului Baia Mare s-a întrunit în ședință extraordinară, pentru a aproba inițiativa primarului dr. Cătălin Cherecheș, de acordare a Titlului de Cetățean de Onoare al municipiului IPS Andrei Mitropolitul, care în acest fel devine al 153-lea „cetățean” dintr-o astfel de Galerie a Onoarei băimărene.

 

·         25 martie 2022. Cu ocazia Praznicului „Bunei Vestiri”, PS Timotei Sătmăreanul a slujit în sobor de arhierei la Hramul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. Din sobor au făcut parte: IPS Andrei Mitropolitul, IPS Timotei de la Arad, PS Petroniu de la Sălaj, PS Benedict Bistrițeanul. Mitropolitul Andrei i-a oferit lui IPS Timotei Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru arhierei, cu engolpion și cruce pectorală. Sărbătoarea Bunei Vestiri are o semnificație aparte pentru Cluj, fiind ziua în care, în anul 2006, a fost înființată Mitropolia și a fost întronizat vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania. După moartea sa, în anul 2011, tot într-o zi de 25 martie, a fost instalat IPS Andrei de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ca cel de-al doilea mitropolit al Clujului.

 

·         1 decembrie 1931. Apare la Cluj, la Editura Institutului de Istorie Universală volumul, Închinare lui Nicolae Iorga, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani. Cele 440 de pagini intră la tipar la 1 aprilie, iar corpusul a fost finalizat la 1 decembrie „sub privigherea d-lui C. Marinescu, profesor la Universitatea din Cluj”. Din structura cărții remarcăm: Bibliografia operelor d-lui Nicolae Iorga (100 de poziții) realizată de Ștefan Meteș și studiile foarte interesante semnate de: Ioan Bianu, Theodor Capidan, Constantin Daicoviciu, Nicolae Drăganu, Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, Ion I. Nistor, Gheorghe Oprescu, Sextil Pușcariu, Virgil Vătășianu ș.a. O mențiune din genul „Magna cum laude” acordăm studiului semnat de Zenovie Pâclișanu intitulat „Câteva contribuții la istoria mănăstirii din Perii Maramureșului” (p. 333 – 335).

 

·         19 ianuarie 1886. Din revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, An 22, nr. 3 aflăm că preotul greco-catolic, Ioan Costin (n.n. – cumnatul lui Vasile Lucaciu, născut în 1855 în Satul Nou de Sus, lângă orașul Baia Mare) este pe punctul să publice un „manual de stupărit” în imprimeria din Gherla.

 

·         4 iunie 1895. Din revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, An 31, nr. 23 aflăm că preotul și redactorul „Economului” Ioan Costin a dat la lumină în Sibiu o carte de mare folos pentru conducătorii poporului de la sate – Îndreptar pentru întemeierea băncilor rurale după sistemul F. W. Raiffeisen.

 

·         1891. În numerele 42, 57 și 61 din „Gazeta Transilvaniei” a lui George Barițiu, An LIV sunt publicate fragmente dintr-un vast articol privind istoricul catedrei de limba română de la Gimnaziul din Baia Mare semnat de părintele și scriitorul Ioan Costin din Satu Nou de Sus.

 

·         15 februarie 1931. În „Curierul creștin. Organ al Eparhiei de Cluj-Gherla cu un adaos neoficial”, An. XIII, nr. 4, Gherla, p. 28, Virgil Băliban semnează reportajul – Consacrarea și întronizarea Prea Sfinției Sale Dr. Alexandru Rusu, primul episcop al Maramureșului. Este descrisă în amănunt întreaga procesiune, sunt bine punctate valorile mitropolitului Vasile Suciu, ale episcopului de Gherla, Iuliu Hossu, ale protopopului Alexandru Breban, ale ministrului Emil Hațieganu etc. Autorul articolului este cel care a dat citire Decretului regal de recunoaștere episcopală semnat de Regele Carol al II-lea, iar la final de articol ne anunță că la întreaga procesiune a asistat și canonicul Ion Agârbiceanu!

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.