• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 21 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 31 Iulie , 2023

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis

 

·         Februarie 1987. Despre Diplomele Maramureșene și rolul marelui istoric Ioan Mihalyi de Apșa scrie în revista „Astra” de la Brașov profesorul Nicolae Iuga.

·         Octombrie 2008. Andrei Șaguna despre traducerea Bibliei este titlul articolului publicat de revista „Citadela” din Satu Mare, 2, nr. 6-7 (9-10), p. 42, sub semnătura profesorului Nicolae Iuga.

·         12 iulie 2006. În Sala de conferințe a Bibliotecii „Petre Dulfu” fostul ministru Nicolae Noica și-a lansat cartea Banca Națională a României și personalități din istoria construcțiilor, apărută la Editura „Mașina de scris” București (284 p.). Prefața Un istoric al zidirilor a fost semnată de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României care subliniază excelent locul și rolul unei astfel de lucrări în contextul actual „când România este în suferință la capitolul performanță” și când „întoarcerile în trecut devin maniere de valorificare a filonului sănătos în folosul țării”. Iar, în încheiere, Mugur Isărescu afirmă că Profesorul Noica ne propune prin această carte o temă majoră de meditație: „Dacă înaintașii noștri au putut, noi de ce nu am putea?”. Au participat peste o sută de persoane interesate de domeniu și autor, în frunte cu Preasfințitul Justinian, episcop al Maramureșului și Sătmarului, prof. univ. dr. ing. Dan Călin Peter, rectorul Universității de Nord, Pamfil Bercean, vicepreședinte al Consiliului Județean, dr. ec., Ștefan Gönczi, subprefectul de Maramureș. Moderator: prof. Teodor Ardelean, directorul instituției gazdă.

·         2017. La Editura „Primus” din Oradea este imprimat volumul Portrete de Otilia Bălaș (născută la Satu Mare la 16 iunie 1930, profesor de limba și literatură română). Sunt decupaje esențiale din viața unor personalități distinse, fii ai acestei biserici, practic un florilegiu de portrete ale unor oameni ce au devenit modele de „jertfă” culturală: Titu Maiorescu, Alexandru Borza, Alexandru Roman, Grigore Silași, Ioan Bianu, Iosif Vulcan, Ion Agârbiceanu, Tiberiu Brediceanu, Zenovie Pâclișanu și alții.

·         25 iunie 1852. Din inițiativa profesorului Alexandru Roman și cu ajutorul canonicului Iosif Silaghi, se constituie „Societatea de leptură a Junimii Române studioase la Academia de drepturi și Arhigimnaziul din Oradea-Mare”. Deviza Societății era „Uniți-vă în cuget și în simțire!”. Din această societate unii membri vor deveni intelectuali-luptători de mare prestigiu: Iosif Vulcan, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Nicolae Drăganu, Ilarie Chendi, Valeriu Braniște, Elie Dăianu, Alexandru Ciura ș.a.

·         Decembrie 2004. În revista „Bibliotheca Septentrionalis” nr. 2 (23) pe anul 2004 descoperim studiul lui Ștefan Selek intitulat Holocaustul, evreii și posteritatea, ocazionat de discuțiile ce se poartă cu privire la introducerea Holocaustului ca materie de studiu în manualele de istorie. Articolul evidențiază rolul pedagogic major al Casei Elie Wiesel din Sighetu Marmației, oferind și date biografice și bibliografice apte să realizeze un medalion onorabil. De reținut că în acest număr se găsesc multe reportaje de la activități culturale narative, cum ar fi cea de inaugurare a Primei brevetoteci într-o Bibliotecă publică (din țară și din Europa)!

·         1972. La Editura „Minerva” din București se tipărește Volumul 2 din lucrarea Cercetări etnografice și de folclor de Ion Mușlea. Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a realizat un „inventar” cu referințele incluse în volum la cercetări și interpretări din folclorul Cavnicului, unde este cercetată cea mai mare „desfășurare” de „relatări”, „descrieri” și „citiri”: p. 263; 265; 266; 268; 274; 275-283; 287; 289; 295; 297-298; 300; 313; 316; 324; 328; 330-334; 336-337. Remarcabilă documentarea academicianul Ion Mușlea din Maramureș!

·         17 mai 1957. În ziarul regional „Pentru socialism” este publicat panegiricul „Camil Petrescu”, ocazionat de încetarea din viață a academicianului...strălucit scriitor, om de teatru, personalitate multilaterală a vieții noastre culturale și artistice”, la 14 mai a.c. Interesant că scriitorul, cu puțin timp înainte de a ne părăsi, se pregătea să scrie... un articol pentru revista „Lupta de clasă”, în care ar fi tratat în mod special „necesitatea de a întări îndemnarea partidului în literatură”.

·         1939. La Mina Bolduț din Cavnic (Maramureș) este dată în funcțiune Galeria Ferdinand, după numele Regelui Ferdinand I, unul dintre făuritorii Marii Uniri. De remarcat că, în tradiția minieră maramureșeană, cele mai multe filoane au primit nume de sfinți: Mihai, Nepomuc, Ioan, Petru și Pavel, Sofia, Terezia, Bartolomeu, Nicolae, Iosif, Sfânta Treime, Ana, Elena, Matei, Gheorghe, Gavril, Ana, Varvara ș.a.

·         2002. La Editura Soner Company Baia Mare și Editura Universității de Nord este imprimată lucrarea Despre minerit și metalurgie de Georg Agricola, traducere din limba germană de prof. univ. dr. ing. Nicolae Brădeanu (586 p.). Cartea apărută în 1556 este cea mai savantă lucrare, cu caracter academic, ceea ce a determinat ca folosirea ei în cei aproape 500 de ani în Europa să contribuie enorm la dezvoltarea tehnicilor din minerit și metalurgie. Profesorul Brădeanu (născut la 12 aprilie 1921, în Beliu, Bihor) a fost unul dintre cei mai mari specialiști în exploatări miniere din România, fiind și absolvent al Academiei de Mine din Freiburg (Germania). A predat la Petroșani și Baia Mare, îndeplinind aici, în Nord, și funcția de Decan.

·         3 ianuarie 1954. Și-a început activitatea în mod oficial Orchestra semisimfonică din Baia Mare. Despre acest moment „istoric” ziarul „Pentru socialism” din 8 ianuarie scrie elogios, mai ales în direcția „potrivită”: „Datorită grijii partidului și a guvernului pentru ridicarea necontenită a nivelului cultural al oamenilor azi ne putem mândri cu înființarea unei orchestre, semisimfonice, care se bucură de sprijinul material al statului”. Redacția a constatat „lipsuri”, cum ar fi absența din program a unor opere ale compozitorilor români: George Enescu, Ciprian Porumbescu ș.a., dar și ale compozitorilor universali și ale celor sovietici!

·         29 martie 1980. Prof. univ. dr. doc. Ioan Ceterchi este numit Ministru al Justiției, în Guvernul Ilie Verdeț (2). Colegi de cabinet: Elena Ceaușescu, Gheorghe Oprea, Ion Dincă (prim-viceprim-miniștri), Angelo Miculescu, Janos Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Nicolae Constantin, Cornel Burtică, Ion Pățan, Ion Ioniță, Cornelia Filipaș, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu și Emil Bobu (viceprim-miniștri), George Homoștean, Ștefan Andrei, Constantin Olteanu, Petre Gogea, Neculai Agachi, Ion Folea, Dumitru Popa, Lina Ciobanu, Aneta Spornic, Maxim Berghianu, Eugeniu Proca, Emil Drăgănescu, Vasile Bulucea ș.a.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.