• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 30 Iulie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 11 Decembrie , 2020

Alegerile Parlamentare 2020. Cifre, date, surprize

Alegerile parlamentare s-au încheiat cu rezultate oarecum previzibile, dar și cu mai multe surprize. Cele mai importante sunt: intrarea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) în Parlament și faptul că PMP și PRO România au ratat intrarea în forul decizional care va conduce țara în următorii patru ani. O surpriză poate fi considerată și slaba prezență la vot a românilor din țară, dar și din diaspora. La mijlocul săptămânii care a trecut, Biroul Electoral Central a transmis rezultatele finale ale alegerilor. Mai sunt de dezbătut contestațiile depuse de partide. Cele mai multe fiind din partea PMP care ratează la „mustață” Parlamentul. Dar specialiștii au spus că aceste contestații nu vor putea schimba rezultatele finale.

 
La nivel național, ale­gerile parlamentare din acest an au fost câștigate de PSD, urmat de PNL, USR-PLUS și AUR. Pe ultimul loc fiind UDMR. Nici un partid nu poate face majoritatea în Parlament, drept urmare va avea loc o negociere pentru realizarea unei majorități.
Dacă ne uităm în urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare de atunci, situația s-a schimbat, harta politică a României arată altfel. Nu mai este predominant roșul politic.
În urmă cu patru ani, PSD câștiga alegerile parlamentare la pas, cu aproape 45% pe țară. La Senat, PSD reușea să câștige în 35 de județe, PNL se impunea în doar trei județe, iar USR, pe atunci partidul nou intrat pe scena politică, producea surpriza în diaspora. Acum, după patru ani, harta arată mult mai diferit. PSD a câștigat pe țară „doar” cu circa 30%. La Senat s-a impus în 22 de județe, în timp ce PNL a câștigat în 13 ju­dețe, iar USR-PLUS s-a impus în diaspora, în două mari județe și în București.

La Camera Deputaților, în 2016, PSD câștiga, la fel, în nu mai puțin de 35 de județe, inclusiv Capitala. În 2020, PSD se impune în doar 23 de județe, PNL câștigă în 12 județe, iar USR-PLUS câștigă în diaspora, în Timiș, Brașov și în Capitală.
Interesante sunt și scorurile înregistrate, în multe județe unde PSD lua în 2016 scoruri de 50-60%, acum au reușit să câștige cu doar 30-40%.
În ceea ce privește componența actualului Parlament, cel care este la final de mandat, aceasta nu mai reprezintă fidel votul românilor din 2016, fiindcă în cei patru ani care au trecut au existat multe mișcări ale aleșilor – treceri de la un partid la altul, de la un grup parlamentar la altul. Însă, conform rezultatelor din 2016, PSD a fost partidul care a reușit să câștige cele mai multe mandate – 67 de senator și 154 de deputat, cu un scor de puțin peste 45%. A doua forță politică a fost PNL, urmat de USR care s-a poziționat pe locul trei.

Biroul Electoral Central a anun­țat miercuri seară rezultatele finale de la alegerile par­la­mentare din 6 decembrie 2020. Astfel, ordinea partidelor rămâne ne­schimbată, însă procentele
s-au modificat ușor față de cele provizorii cunoscute până la acel moment. PMP și Pro România nu au strâns suficiente voturi pentru a depăși pragul electoral. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi la urne, în ţară şi în diaspora, pentru
a-şi vota senatorii şi deputaţii.
Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 5.901.915, prezența la vot fiind de 33.24% din numărul total al alegătorilor
îns­criși în listele electorale permanente.

Rezultate finale
- Camera Deputaților:

PSD - (1.705.777 voturi) - 28,90%
PNL - (1.486.401 voturi) - 25,19%
USR-PLUS - (906.962 voturi) - 15,37%
AUR - (535.828 voturi) - 9,08%
UDMR - (339.030 voturi) - 5,74%
PMP - (284.501 voturi) - 4,82%
Pro România - (241.267 voturi) - 4,09%
PER - (65.807 voturi) - 1,12%
PPU-SL - (59.465 voturi) - 1,01%
PRM - (32.654 voturi) - 0,55%.

Rezultate finale – Senat:

PSD - (1.732.276 voturi) - 29,32%
PNL - (1.511.225 voturi) - 25,58%
USR-PLUS - (936.862 voturi) - 15,86%
AUR - (541.935 voturi) - 9,17%
UDMR - (348.262 voturi) - 5,89%
PMP - (291.484 voturi) - 4,93%
Pro România - (244.225 voturi) - 4,13%
PER - (78.654 voturi) - 1,33%
PPU-SL - (70.536 voturi) - 1,19%
PRM - (38.474 voturi) - 0,65%.


AEP a precizat că aceste procente sunt obținute din centralizarea rezultatelor înainte de solu­ționarea contestațiilor depuse la Biroul Electoral Central.

Pe 6 decembrie 2020, România a avut a opta rundă de alegeri parlamentare după 1989. Până în acest moment, cei mai mulți români s-au prezentat la urne în anul 1996 – peste 13 milioane, adică peste 76% din populația țării. La polul opus, minimul prezenței la alegerile parlamentare a fost înregistrat în 2008, când doar 7,2 milioane de români au iești la vot, adică sub 40% din populația țării. Dar acest record negativ a fost bătut la alegerile de acum. Cu peste 33% din numărul alegătorilor români prezenți la urmele de vot, alegerile de acum sunt cele mai slabe din istoria postdecembristă a României.
465 de parlamentari – 136 senatori și 329 deputați vor ajunge, după 6 decembrie, în noul legislativ al României. Ei vor reprezenta cetă­țenii din fiecare județ al țării, dar și românii de peste granițe sau minoritățile naționale. Ei vor decide cum va arăta legislația Ro­mâ­niei în următorii patru ani și tot ei vor aproba sau vor filtra deciziile și proiectele importante ale țării, fie că vorbim de economie, probleme de securitate ori de sănătate publică. Conform legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare județ este decis în funcție de populație. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori.
Conform acestui calcul, cei mai mulți reprezentanți ai legislativului vor veni din București - 13 se­natori și 29 deputați, urmat de Iași - 5 senatori și 12 deputați și Cons­tanța și Prahova - 5 senatori și 11 deputați. Județele cu cei mai puțini reprezentanți sunt Covasna, Călă­rași, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj și Tulcea (câte 2 senatori și 4 deputați). Maramu­reșul are trei senatori și șapte deputați.
Parlamentarilor din fiecare județ al țării li se mai alătură 17 repre­zentanți ai minorităților naționale și 2 deputați și 4 senatori din par­tea diasporei.
 

Procedura constituirii noului Parlament

După încheierea alegerilor parlamentare 2020 și validarea rezultatelor, vom afla numărul exact de mandate pe care fiecare partid îl va deține în viitorul legislativ.
Negocierile pentru constituirea unei majorități parlamentare care să acorde susținerea necesară noului guvern vor intra, astfel, în linie dreaptă. De fapt, ele deja au început sau au continuat, multe discuții între partide au avut loc în ultima perioadă, departe de ochii presei, ai publicului. Discuții care nu sunt recunoscute de cei în cauză. Dar astfel procedează partidele la fiecare alegeri. Primul pas după alegeri, așa cum prevede Constituția, constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ.
Parlamentul nou se întrunește, la con­vo­carea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Conform regulamentelor celor două Camere, aceste foruri se întrunesc în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de șeful statului. Procedura este relevantă, în condițiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite.
Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Depu­taților și cele ale Senatului sunt conduse de către cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de președinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputați sau senatori, în calitate de secretari.

Pentru validarea mandatelor, Ca­mera Deputaților și Senatul aleg, în prima ședință, o comisie com­pusă din 30 de deputați și 15 senatori care să reflecte configurația politică a Camerei respective.
În cel mult patru zile, în cazul Camerei Deputaților, și în cel mult trei zile, în cazul Senatului, Comisia de validare întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau amâ­narea validării mandatelor sau prezintă în scris, în plenul comi­siei, propunerile de validare sau in­validare privind dosarele de se­na­tori repartizate.
În a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, Camera Deputaților și Senatului se întrunesc în ședință, de drept, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorității depu­taților sau senatorilor prezenți. Camera Deputaților și Senatul sunt constituite legal după validarea a două treimi din mandatele de deputați și a trei pătrimi din mandatele de senatori și depunerea jurământului de către aceștia.

Deputații și senatorii își încep efectiv mandatele la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte. Odată validată alegerea și depus jurământul, fiecare forma­țiune politică va ști cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune. Vechii parlamentari își încetează mandatul la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.
 

 

Desemnarea premierului

Două articole din Constituție fac referire la desemnarea premierului, astfel: „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-minis­tru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” (art. 85, alin. 1 -
„Numirea Guvernului”, din
Capitolul II - „Președintele României”). Președintele „desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament” (art. 103, alin. 1 - „Învestitura”, din Capitolul III - „Guvernul”).

După aflarea rezultatelor, liderul PNL, Ludovic Orban a demisionat din funcția de prim-ministru al României. A fost numit premier interimar Nicolaie Ciucă, gene­ralul care a condus ministerul Apărării Naționale.
Această mișcare a nemulțumit o parte a liderilor liberali din țară. Mulți nu doresc un premier militar, un posibil premier care a fost agreat de președintele Klaus Iohannis. După mai multe întâlniri de taină și la vedere, PNL l-a desemnat pe actualul ministru de Finanțe: Florin Cîțu, candidatul liberal pentru funcția de prim-ministru.
Social-democrații au venit cu o propunere surprinzătoare.
Doctorul Alexandru Rafila, profesor universitar și cel care a reprezentat România la OMS. USR-PLUS are candidat pe Dacian Cioloș, liderul PLUS. AUR a declarat că nu vor intra în alianțe cu nici unul dintre partidele intrate în Parlament.
Premierul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Programul și lista Guvernului se dezbat în Camera Deputaților și în Senat, în ședință comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă premierul desemnat NU obține voturile majorității deputaților și senatorilor, procedura se reia, iar șeful statului va desemna un nou premier. Dacă premierul desemnat obține voturile majorității deputaților și senatorilor, acesta, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune jurământul indivi­dual, în fața președintelui României. Depunerea jurământului este, de altfel, și momentul în care Guvernul, în întregul său, și fiecare membru în parte începe să își exercite mandatul.
Conform Constituției, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.