Alegerile europarlamentare, un test pentru Europa

Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Timp de patru zile, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni.

Olanda va da startul alegerilor europene, în 6 iunie, în timp ce majoritatea ţărilor membre, inclusiv România, organizează scrutinul în 9 iunie. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul va avea loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie. Duminică seară, se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfășurat în zilele anterioare.

La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. După alegeri, europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice, în funcție de principiile comune.

Alegerile se dispută între partidele politice naționale, însă, odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaționale. Majoritatea partidelor naționale sunt afiliate unui partid politic la nivel european. Cel puțin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic. Unii deputați nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputați neafiliaţi.

În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputații europeni din fiecare țară membră aparțin unuia dintre cele șapte grupuri parlamentare sau sunt neînscriși (neafiliaţi). Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările UE. Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) - PPE - şi Grupul Alianţei Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European - S&D - sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele şapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/ Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiștilor Europeni, Grupul Identitate şi Democraţie şi Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL.

Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanți, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziția a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia.

România are 33 de parlamentari.

În viitoarea legislatură, însă, numărul de locuri în Parlamentul European va creşte cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele ţări vor alege cu câţiva eurodeputaţi în plus faţă de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio ţară nu va alege mai puţini. România rămâne cu 33 de europarlamentari.

Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporționalității degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024:

• Germania: 96
• Franţa: 81
• Italia: 76
• Spania: 61
• Polonia: 53
• România: 33
• Olanda: 31
• Belgia: 22
• Grecia: 21
• Cehia: 21
• Suedia: 21
• Portugalia: 21
• Ungaria: 21
• Austria: 20
• Bulgaria: 17
• Danemarca: 15
• Finlanda: 15
• Slovacia: 15
• Irlanda: 14
• Croaţia: 12
• Lituania: 11
• Slovenia: 9
• Letonia: 9
• Estonia: 7
• Cipru: 6
• Luxemburg: 6

Toţi deputații în Parlamentul European primesc același salariu.

Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 de euro brut şi de 7.853,89 de euro net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuțiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului.

Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European.

Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total. Costul său este suportat de bugetul UE.

Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă. Astfel, de pildă, indemnizația pentru cheltuieli generale (4.950 de pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaților să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziționarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/ abonamente şi abonamente la internet.

Diurna (350 de euro pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizație de ședere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.