A început epoca de aur? Românii sunt chemați la urne din nou

Primul tur al alegerilor prezidențiale a trecut cu rezultatul care a bulversat România. S-au calificat pentru următoarea etapă un suveranist și un independent. În acest context, românii sunt chemați să îl aleagă pe cel care va conduce țara în următorii cinci ani. Dar lucrurile nu sunt așa de simple.

George Simion a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, liderul și candidatul AUR obținând un scor de 41%, aproape dublu față de candidatul independent Nicușor Dan (21%). Simion a primit mai multe voturi decât totalul voturilor sale și ale lui Călin Georgescu din noiembrie 2024. Candidatul alianței de la guvernare, Crin Antonescu, a ieșit pe locul trei, cu 20%, și a spus că nu le face nicio recomandare alegătorilor pentru turul al doilea, care va avea loc peste două săptămâni. Pe locul patru s-a clasat Victor Ponta (13%).
Liderii partidelor din coaliție s-au reunit la guvern pentru a analiza situația creată, după ce candidatul comun al celor trei formațiuni politice a ratat intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În acel moment, au început să apară lideri PSD care au cerut demisia lui Marcel Ciolacu. Până la urmă, liderul PSD a demisionat din funcția de premier.
„După anularea alegerilor din decembrie și după alegerile parlamentare, s-a constituit o coaliție de guvernare care are și majoritate în Parlamentul României, cu două obiective. Primul obiectiv a fost de a crea un guvern cu prim-ministru din partea Partidului Social Democrat, pentru că Partidul Social Democrat a fost pe primul loc. Colegii m-au propus pe mine. Și al doilea obiectiv, de a avea un candidat comun pentru funcția de președinte al României. Unul dintre cele două obiective nu a fost dus la îndeplinire, acela de a avea un candidat comun care să devină președintele României. Domnul Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției, nu a intrat în turul doi. În consecință, acordul coaliției nu a fost îndeplinit decât parțial. Normal că astăzi, după ce am văzut votul românilor și faptul că această coaliție nu și-a îndeplinit obiectivele, deci neavând nicio credibilitate după votul românilor, am să propun colegilor mei ca Partidul Social Democrat să iasă din aceas­tă coaliție. Și este normal că eu, primul-ministru al coaliției, să-mi depun demisia”, a spus Ciolacu la întâlnirea cu liderii PSD.

A urmat o altă demisie din func­țiile înalte ale PSD. Președintele Consiliului Județean (CJ) Buzău, Lucian Romaşcanu, purtător de cuvânt al PSD şi lider al filialei județene a partidului, a anunțat marţi că demisionează din toate funcţiile din administrație şi politică şi se retrage din viața publică, înainte de numirea ca membru al Curţii Europene de Conturi din partea României.
„La începutul lunii iulie voi începe o nouă etapă a vieţii mele profesionale, o demnitate care presupune maximă integritate şi o indepen­dență politică, administrativă, de acţiune şi de decizie totală. Până la preluarea acestei importante demnităţi, voi demisiona din toate funcţiile politice şi administrative şi mă voi retrage total din viaţa politică”, a spus Romașcanu. Chiar dacă demisia este motivată cu noua provocare profesională, cu siguranță că eșecul din primul tur al alegerilor a grăbit demisia lui Romașcanu.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că formațiunea pe care o reprezintă îl susține pe candidatul independent Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Potrivit informa­țiilor apărute imediat după aflarea rezultatelor turului întâi, și PNL a decis să-l susțină pe Dan, fără condiții. De asemenea, candidatul independent ar avea sprijin și de la USR.

USR a arătat, într-un comunicat de presă, că este alături de toţi cetăţenii care îşi doresc o Românie onestă, europeană şi condusă cu responsabilitate. „USR este unit în spatele lui Nicuşor Dan. USR este şi va rămâne un partid al valorilor democratice, al competenței şi al decenței în politică. Nicuşor Dan este un om care şi-a dovedit integritatea şi capacitatea de a construi. Este timpul să ne unim forţele pentru a opri izolaționiștii şi pentru a readuce normalitatea în instituțiile statului. De aceea, USR îl va susține în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a spus Dominic Fritz, președintele interimar al USR.

Tot în primele momente de după aflarea rezultatelor alegerilor și după demisia lui Ciolacu, s-a nu­mit un premier interimar. Ilie
Bolojan l-a desemnat pe Cătălin Predoiu ca premier interimar. Așa a ajuns România să aibă o conducere interimară, președinte și premier.
Cătălin Predoiu, în vârstă de 56 de ani, este de profesie avocat, cu studii absolvite la Universitatea din București și un stagiu de specializare în Franța.
Cariera politică și-a început-o în iulie 2013, când s-a înscris în Partidul Democrat-Liberal, partid care a fuzionat cu PNL în 2014. În acel an, Cătălin Predoiu devine prim-vicepreședinte PNL până în 2017 și președinte PNL București.
La alegerile prezidențiale din 2014, a fost desemnat drept candidat pentru funcția de premier al Alianței Creștin Liberale, iar candidat la președinție a fost Klaus Iohannis. După ce Iohannis a câș­ti­gat primul mandat, Predoiu nu a mai fost numit premier.

În 2016, Cătălin Predoiu a candidat la Primăria Capitalei și s-a clasat pe locul al treilea, după Nicușor Dan și Gabriela Firea.
Predoiu a rămas în guvern și după plecarea lui Nicolae Ciucă, iar în primul mandat de premier al lui Ciolacu el a fost vicepremier și ministru de Interne. A rămas pe aceleași funcții în Guvernul Ciolacu 2.

Predoiu a preluat funcția de preșe­dinte al PNL într-un context politic tensionat, în 11 februarie 2025, după ce Ilie Bolojan, lider interimar și el la partid, după demisia lui Nicolae Ciucă, a fost desemnat președinte interimar al României.
Funcția de premier interimar o ocupă pentru a treia oară, prima dată fiind numit în 2012 și a doua în 2023, după demisia lui Nicolae Ciucă.

După aceste momente importante în politica românească, au început disputele între cei doi candidați, George Simion și Nicușor Dan. Dispute, discuții mai ales în spațiul media.
Toate acestea au fost amplificate de deprecierea leului în raport cu moneda euro.  Banca Națională a României a anunțat, pentru prima dată în istorie, un curs de peste 5 lei pentru un euro, deși ar fi cheltuit aproape 3 miliarde de euro din rezervă ca să tempereze creșterea, potrivit analiștilor.

După această situație, ministrul Tánczos Barna a făcut câteva de­clarații la Summitul Romanian Business Leaders, la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan.
„Este posibilă o aterizare hard, să nu zic nu soft, pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde de unde aterizăm, deficitul este de 8,6%. Depinde cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea e solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă”, a spus Tánczos Barna.

Ministrul Finanțelor a subliniat că „situația financiară nu e deloc ușoară, dar este gestionabilă”.
El a mai spus că, în urmă cu o zi, a avut „o discuție lungă” cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru că „în aceste momente comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale”. „Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale și de la UE”.

„Pragul psihologic de 5 lei – acesta este un prag psihologic. Presiunile sunt mai mari, apar și știrile fake news. Nu este atât de mare presiunea, există suficienți bani în rezervă, suficient profesionalism și stabilitate la BNR pentru a trece peste această perioadă dificilă, dar gestionabilă. Avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu. Avem încasări care ne dau speranța că economia va rămâne robustă și performantă. Chiar dacă primele 3 luni nu au fost cele mai bune, luna aprilie este o lună cu rezultate bune care arată că economia încă performează – impozitele, accizele, taxele arată în continuare că eco­no­mia României este robustă”, a mai spus ministrul.

„Nu se pot face majorări de taxe și impozite fără consultare publică – nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut. Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele. Trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie, în niciun caz în mai. În iunie, o dezbatere publică trebuie să aibă loc înainte de orice decizie politică. Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică.
Este nevoie de o reformă fiscală. Acum o săptămână aș fi spus că anul 2025 o să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri (taxe și impozite), dar după alegeri trebuie reanalizat de către cei care vor fi la conducere. Cine va fi, o să decidem sau o să decidă Parlamentul în următoarele săptămâni. Dar, fiscal, lucrurile nu stau atât de rău”, a adăugat ministrul de Finanțe.