• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 15 Noiembrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 9 Noiembrie , 2010

EROII REZISTENTEI ANTICOMUNISTE / Blidaru, haiducul de legenda

* Vasile Blidar, zis „Blidaru”, a fost unul dintre cei mai temui „haiduci” din ara * „Blidaru” a dat noua ani de furca autoritailor i nu a putut fi prins decat mort * Viaa lui seamana cu un scenariu de film despre demnitate, onoare i curaj * In jurul lui s-au esut numeroase legende care au ramas in istoria locurilor. * Va prezentam incredibila lui poveste, aa cum reiese din amintirile soiei sale Floare Neam, care a acordat unul din puinele sale interviuri din viaa, in cartea lui tefan Bellu - „Padurea razvratita”. „Vinovat” de corectitudine Vasile Blidar s-a nascut intr-o familie de romani patrioi, harnici i demni din satul Odeti (comuna Baseti). Era inta de elita, dogar iscusit, dar mai ales, un om drept i curajos. Iar in ochii regimului rou, aceasta constituia o „crima”. Vasile Blidaru s-a nascut in satul Odeti (comuna Baseti) la 6 decembrie 1911. Tatal sau a cazut pe front in al doilea razboi mondial. Cum mama sa era vaduva i lipsita de putere, a fost crescut mai mult de rude. Pe cand avea 16 ani, in comuna au venit nite dogari din Socodod, care au facut butoaie i alte lucrari de lemnarie pentru sateni. Vasile Blidar a lucrat cu ei i astfel a deprins meteugul dogaritului. Facea butoaie fara cercuri, doagele fiind prinse in cepuri de lemn, pe care le incerca in fel i chip pentru a le demonstra trainicia. Mai mult, Blidaru i-a confecionat singur o moara de lemn i o vioara la care canta acasa. Ba mai mult, confeciona incuietori pe care nu le putea deschide nimeni. Armata a facut-o la Bucureti, la Pirotehnic, unde a invaat i meteugul armelor. Se spune ca ii incerca arma retezand varful ramurii sau al copacului. i casa i acareturile i le-a ridicat singur. Avea patru hectare i jumatate de teren pe care le muncea cu drag. In 1938 s-a casatorit cu Maria, iar in august 1940 a avut primul copil, pe Maria. In 1941 este concentrat pe frontul din rasarit, dar se intoarce acasa dupa numai un an. Dupa razboi, a inceput sa faca i politica in Frontul Plugarilor, a lui Petru Groza, i s-a angajat contabil la cooperativa sateasca. Ce l-a determinat sa lupte cu arma-n mana impotriva comunitilor? Dupa venirea comunitilor la putere, acetia au preluat conducerea cooperativei. Erau pui pe capatuiala rapid i credeau ca li se cuvine totul. Cum era mare lipsa de marfuri, tot ce sosea la cooperativa impareau intre ei i neamurile lor, iar ce ramanea, vindeau la suprapre amarailor. Porumbul de exemplu, in loc sa ajunga la cei amarai, il dadeau la cai. Vasile Blidar nu a putut rabda nedreptatea i lipsa de corectitudine i a protestat. De aici a pornit conflictul lui cu comunitii. Soia lui, Floare Neam, povestea in cartea lui tefan Bellu - „Padurea razvratita”: „Vasile Ga i ceilali l-au reclamat insa ca ar fi spus ca-i va spanzura de limba pe comuniti i ca de Pati ar fi scris i difuzat manifeste anticomuniste, pentru cei din Huta”. In urma denunului, in seara zilei de Sfanta Marie, Blidaru a fost arestat, i odata cu el, i Ciprian Gavri, soia i fiica acestuia. Au fost legai cu mainile la spate i dui pe jos, spre Huta, in ghionturi i lovituri cu patul armei. Pe drum, Blidaru a reuit sa-i rupa legaturile de la mana i sa fuga de sub escorta. Alaturi de el, a reuit sa fuga i Traian Rogoz, care a „haiducit” o vreme cu Blidaru, dupa care a fost prins i arestat. Ca sa-l foreze sa se predea, spre toamna lui 1949, securitatea i-a arestat familia. Soia lui povestea ca: „am fost arestata intr-o noapte i dusa la Jibou, cu copii cu tot. Maria avea 10 ani, Valer, patru ani, Gheorghe, un an i patru luni. Desculi ne-au dus i cu hainele ce le aveam pe noi. La Jibou m-au desparit de copii i m-au batut pana toata m-au zdrobit sa spun unde-i Blidaru. De aici am fost dusa i inchisa la Zalau, impreuna cu copiii. Ne-au dat drumul acasa in decembrie, pe la Sfantul Nicolae. In timpul cat am fost inchisa, din ordinul i cu participarea lui Cuc, preedintele sfatului popular Baia de sub Codru, comuna de care aparinea atunci satul Odeti, ne-a fost demolata casa, care era in construcie. Ne-au fost luate materialele de construcie, sculele soului, tot avutul din gospodarie: trei vaci,o viea, doi porci, gainile, cerealele, mobilierul, hainele de casa. Ne-au pradat de toate, ca nite hoi. La intoarcerea de la inchisoarea din Zalau, m-am trezit in plina iarna fara casa, fara nimic, cu copiii zgribulind de frig. Am fost nevoii sa stam la o matua. Apoi ne-am mutat la parinii mei”. Cum satul i mai ales imprejurimile casei erau inesate de securitate, intalnirile dintre cei doi soi erau extrem de rare. Floare Neamt povestete in aceeai carte ca: „Ne-am intalnit in 1951, dupa ce multa vreme n-am mai aflat nimic de el. Intr-un tarziu am aflat ca ar fi fugit in Iugoslavia i de acolo in Italia. Mi-a scris de acolo, dar eu nu am primit nicio scrisoare. Numai ameninari din partea autoritailor ca voi fi deportata in Rusia, cu copiii cu tot. Scria i dumanilor lor. Lui Blidar, Alexa Burada, informator al Securitaii, i-a cerut sa-i scrie ce mai facem noi, familia, cu ameninarea ca daca nu-i raspunde, odata i odata va plati cu varf i indesat. L-am mai intalnit in 1956, toamna. Venise din Italia. Era zi de targ la Arini i mergeam intr-acolo, impreuna cu fata. La capatul satului Odeti ne-a ieit inainte dintr-o padurice. Era imbracat intr-o salopeta de culoare inchisa, pe cap purta palarie i era inarmat. A stat de vorba cu noi, fetei i-a dat cateva sfaturi parinteti, apoi a plecat”. Blidaru nu se ferea de autoritai. La Patele din 1958, a venit acasa i s-a plimbat linitit pe ulia satului, salutand cu „Hristos a inviat!”. Oamenii il priveau crucii i se intrebau daca au venit cumva americanii de se plimba Blidaru liber pe ulia. Un „razboi” inegal cu autoritaile Dupa intoarcerea din Italia, mai bine pregatit i inarmat, Blidaru a pornit un razboi cu autoritaile comuniste, care i-au furat agoniseala de-o viaa, i-au furat libertatea i i-au prigonit familia. Culmea, dei raportul de fore era inegal, Blidaru a fost cel care a catigat i bataliile i razboiul, pentru ca a ales moartea in locul ingenuncherii. In cartea lui tefan Bellu, soia lui Blidaru ii amintete de cateva dintre „ciocnirile” lui cu autoritaile: „Dupa cate i-au facut lui, dupa cate ne-au facut i noua, asupra comunitilor din sat a inceput sa se abata mania lui Vasile Blidar. Intr-una din zile, Ga Vasile, gestionarul, a plecat cu o carua spre Cehu Silvaniei sa aduca marfuri pentru cooperativa. In carua erau mai multe persoane. La ieirea din sat, Blidaru i-a taiat drumul : „Hai Ga, sa ne impacam!” – i-a zis gestionarului. Acesta a sarit din carua i a rupt-o la fuga. Blidaru a tras i l-a impucat in picior. Dupa intamplarea aceasta, satul a fost impanzit cu militieni i securiti in urmarirea lui Balidaru. Nu l-au putut prinde. A urmat apoi Sigheti Vasile. Mergea la targ cu carua. L-a somat sa se opreasca. Acesta a sarit din carua i a luat-o la fuga. L-a impucat mortal. Eu, iarai, am fost arestata i maltratata. Aceeai soarta a avut-o i Grigu Petru. L-a impucat mortal pentru ca nu a vrut sa se supuna somaiei lui. Pe Vasile Blidaru, cel care avea nume identic cu soul, l-a ranit in doua randuri, dar a scapat cu viaa. Deac Ioan s-a ales cu o bataie zdravana. Conea Vasile a murit de spaima, tot ateptand sa-l impute Blidaru. Soul meu i-ar fi putut lichida pe toi. Era prea bun ochitor ca sa-i scape careva. Dar se pare ca anume i-a infricoat, i-a terorizat, aa cum ne-au terorizat i ei pe noi”. „Du-te i da veste tradatorilor!” „Cu Burada lucrurile aa s-au petrecut. L-a cautat i l-a gasit pe Vasile Blidaru in padure. I-a spus ca i el este urmarit de securiti i ca s-a hotarat sa ia drumul codrilor. Trebuie spus ca in capatul satului, dinspre Baia de sub Codru, Securitatea avea un punct fix permanent pentru urmarirea lui Blidaru. La acest punct special erau trupe speciale de securitate care urmareau, erau foarte bine organizate. Ea ii cuprindea i pe informatori. Blidaru ii cunotea pe acetia i tia ca Burada face parte dintre ei. Dar atunci s-a prefacut ca nu tie. L-a acceptat. Dar i-a i injghebat in minte planul. Vezi, i-a spus, vom ataca postul de miliie din Baia. Trebuie sa dezarmam miliienii i sa-i legam. tii sa legi? tiu, i-a raspuns. Sa vedem. Leaga-ma! i i-a intins o sfoara. Burada l-a legat. Apoi Blidaru i-a zis: Acum sa-i arat eu cum trebuie facut. Burada l-a dezlegat. Aratandu-i cum trebuie facuta legatura, Blidaru l-a imobilizat pe Burada de-adevaratelea. Apoi, spunandu-i in faa cine-i el, Burada, un miel i un tradator, pus in slujba securitaii sa-l prinda pe el, Blidaru i-a tras o mama de bataie, dupa care l-a trimis acasa, aa legat cum era, cu urmatoarea porunca: Acum du-te i da veste ca aa vor pai toi cei care vor fi trimii dupa mine ca sa ma tradeze, sa ma dea pe mana Securitaii. In halul in care era, i de ruine, Burada nici n-a indraznit sa traga acasa. L-a gasit un gospodar din sat, ascuns la el in ura, in fan. La dezlegat la maini i abia apoi s-a dus Burada acasa la el, spait”. Sprijinit de toi satenii Blidaru a avut un sprijin consistent din partea satenilor. In cartea lui tefan Belu, Augustin Mitrea din Baia Mare, unul dintre cunoscatorii povetii lui Blidaru, povestete ca Blidaru n-a putut fi prins atata timp: „Datorita iscusinei, a curajului sau formidabil, dar i sprijinului pe care i l-au acordat oamenii din zona. Din aceasta pricina muli au avut de suferit, indurand torturi i inchisori. Pe Blidaru l-au sprijinit i au fost condamnai pentru aceasta fostul director al colii, Popescu, Blidaru Alexa, Iosif frizerul, un aran care facea i pe frizerul satului”. Moartea unui erou Haituit de autoritai, terorizat, Vasile Blidar n-a putut fi niciodata invins. Comunitii i-au furat libertatea, sanatatea i chiar viaa. Dar nu i-au putut lua demnitatea i onoarea. Dupa numeroase conflicte cu autoritaile, Vasile Blidar, „Blidaru”, a fost ucis prin tradare. Soia lui povestete in cartea lui Bellu ca: „A cazut in lupta, in 1958, in vinerea de Rusalii. In seara acelei zile era ascuns in casa la Rogoz Floare, soia lui Traian Rogoz, fostul lui camarad de haiducie, care atunci se afla la inchisoare. Locuia la Huta, intr-o casa izolata, in apropierea padurii. Cam pe la 11 noaptea a ieit afara ca sa plece. Deodata a vazut numai ca anesc rachete luminoase din toate parile. i-a dat seama ca este incercuit. A cautat sa se refugieze in casa, dar femeia incuiase ua in urma lui. Atunci a inceput sa arunce grenade i a incercat sa scape cu fuga. A fost ciuruit in noapte cu automatele, nu departe de casa. A cazut, se pare, intr-o ambuscada. Ce-au facut cu corpul neinsufleit, n-am aflat nici pana astazi ». Culmea, dei fusese arestata in repetate randuri i sfatuita de Blidaru, a intentat divor cand acesta inca traia, pentru a scapa de teroare, soia lui i familia au fost in continuare prigonii, chiar i dupa moartea haiducului. « Dupa impucarea soului am fost din nou arestata. M-au dus la Securitatea din Baia Mare, iar de acolo la Satu Mare, unde am fost judecata de un tribunal militar i condamnata la 10 ani de inchisoare. Am fost purtata prin temniele de la Jilava, Miercurea Ciuc, Arad i Oradea. Numai eu tiu prin cate am trecut. Am fost eliberata dupa patru ani, in urma unei amnistii. Cat timp am fost inchisa, ne-au demolat i ce a mai ramas din gospodarie: ura, casua de vara, fantana au astupat-o cu pamant, pomii i-au lovit cu securea. Ne-au ters de pe faa pamantului“.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.