Ziua Bunei Vecinătăţi, o sărbătoare a fraternităţii româno-ucrainene

La Palatul Administrativ din Baia Mare a fost o întâlnire cu reprezentanţi ai prefecturii Maramureş pentru prezentarea manifestării ce va avea loc în 24 iulie, în Sighetu Marmaţiei. Un eveniment de amploare care se va desfăşura la Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei. Manifestarea este organizată de Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Maramureş, Muzeul Maramureşean Sighetu Marmaţiei, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei şi  24 de primării din Ţara Maramureşului.

La eveniment vor participa oficialităţi române şi ucrainene, printre care menţionăm pe: guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadii Moskal, preşedintele Administraţiei Regionale de Stat Rahiv, Basaraba Pavlo Vasylovici, preşedintele Radei raionale Rahiv, Dan Vasyl Ivanovici, prefectul judeţului Maramureş, Sebastian Mihai Lupuţ, subprefectul Alexandru Bondrea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, vicepreşedinţii Doru Dăncuş şi Lucian Morar, primari ai localităţilor din Transcarpatia şi din judeţul Maramureş. Scopul principal al Zilei Bunei Vecinătăţi este strângerea relaţiilor între administraţiile locale din stânga şi dreapta Tisei şi punerea bazelor unor colaborări viitoare, în beneficiul locuitorilor din Maramureş şi Transcarpatia.

Întâlnirea oficialităţilor române şi ucrainene va avea loc la ora 11, pe podul de peste Tisa, unde oaspeţii vor fi întâmpinaţi cu colac, sare şi horincă. De aici, autorităţile se vor deplasa la Muzeul Satului, unde vor fi primite de trâmbiţaşii din Strâmtura şi de fetele din grupul Moroşanca. Doi cai înstruţaţi vor transforma primirea într-un moment pitoresc. Programul va continua cu alocuţiunile rostite de oficialităţi, precum şi cu semnarea protocolului de înfrăţire între municipiul Sighetu Marmaţiei şi oraşul Hust.

În a doua parte a programului, oficialii români şi ucraineni vor vizita gospodăriile din Muzeul Satului, amenajate cât mai primitor de primăriile din Ţara Maramureşului şi animate de solişti şi ansambluri populare. Din cele douăsprezece gospodării amenajate, nu vor lipsi meşterii populari şi producătorii de produse alimentare tradiţionale. Printre meşterii populari, îi menţionăm aici pe Dumitru Pop Tincu, cel care continuă meşteşugul cioplirii crucilor învăţat de la Ioan Stan Pătraş, Vasile Şuşca, din Săcel, creatorul unor măşti impresionante, Maria Zapca, maestra lânii din Săpânţa, şi Florin Teleptean, din Vadu Izei, care va aduce sticle cu fus, fuse cu zurgălăi şi lăzi de zestre.

Pe scena amplasată în muzeu se va derula un spectacol de muzică tradiţională, dansuri şi obiceiuri specifice locului. Cap de afiş vor fi Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania şi o seamă de artişti cu care acesta colaborează: Anamaria Marchiş, Maria Duciuc, Aida Lihet, Cecilia Bozga, Andreea Ghiţiu, tinere premiate la diverse concursuri şi festivaluri de muzică populară, precum şi Ioan Sas. Vor bucura, de asemenea, publicul, ansambluri şi solişti cunoscuţi ai acestui colţ de ţară: Măriuca Verdeş şi Ansamblul Călineştenii Ţării Maramureşului din Călineşti; Maria Sauca din Ruscova; reprezentanţi ai municipiului Sighetu Marmaţiei – Ansamblul Mara, Ileana Matus, Grupul Moroşanca, Grupul instrumental condus de Mihai Chiş; Ansamblul Folcloric Buzavirag din Câmpulung la Tisa, Grupul de copii Mestecăniş din Giuleşti, Ansamblul Săpânţana din Săpânţa, Corul de femei Barvinok din Bocicoiu Mare,  Ansamblul folcloric din Dragomireşti, Ansamblul Cercănelul din Borşa, Ansamblul Voievozii din Bogdan Vodă, Ansamblul Tileguţa din Petrova, Taraful din Rona de Sus, Ansamblul Izvorul Izei din Săcel, Ansamblul Ruguţ din Botiza. De asemenea, vor urca pe scenă reprezentanţi ai melosului şi dansului din Ucraina.

În acelaşi context, Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Baia Mare va organiza, pe prispa casei Hodor Pop din Bârsana, o tabără de pictură pentru copii, iar Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord-Vest, va amenaja o expoziţie de relevee, intitulată Vernadoc 2.0. Vernadoc urmăreşte interesul internaţional pentru valorificarea tradiţiilor locale de construcţie, în ideea de a construi o reţea internaţională cu scopuri comune în acest domeniu şi de a colecta materiale în sistem comparativ pe plan internaţional, cu privire la arhitectura vernaculară.

Se doreşte, pe viitor, realizarea unor proiecte transfrontaliere, finanţate din fonduri europene, de care să beneficieze deopotrivă românii şi ucrainenii de dincoace şi dincolo de graniţă.