• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 09 August 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 5 Februarie , 2020

Vinerea neagră pentru UE

La 1317 zile după decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană, adică vineri, 31 ianuarie, va avea loc evenimentul care va schimba fața Europei: Brexit. Care vor fi schimbările produse, este „vinerea neagră” începutul sfârșitului UE și cât de dureros va fi „divorțul” britanicilor de UE?

Parlamentul European a ra­tificat, miercuri seară, la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Documentul a fost aprobat cu 621 voturi pentru, 49 voturi împotrivă şi 13 abţineri, ceea ce înseamnă că este întrunită majoritatea simplă a voturilor exprimate (conform articolului 50 al Trata­tului privind Uniunea Europeană).


Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit mai trebuie să fie supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliul European. Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, la care a aderat în 1973, vineri, 31 ianuarie, la miezul nopţii, ora Bruxellesului (23:00 GMT, ora 1:00, ora României), atunci când drapelul acestei ţări va fi retras din instituţiile Uniunii Europene.
Brexitul va schimba radical nu doar relația Regatului Unit cu UE, ci chiar construcția Europeană, por­nind de la modificările implicite din Parlament, până la ideologia UE. „Divorțul” nu a fost însă unul lipsit de mici scandaluri și controverse. Liderul Partidului Brexit a spus că părăsirea Uniunii Europene ar trebui să fie apogeul ambiţiilor sale politice, dar a sugerat că Brexitul ar putea declanşa o dezbatere mai amplă despre viitorul Uniunii Europene. „Sper că aceasta este începutul sfârşitului acestui proiect. Este un proiect rău, nu este doar nedemocratic, ci este antidemocratic”, a afirmat Farage. La finalul intervenţiei sale, Nigel Farage şi colegii săi europarlamentari din Partidul Brexit au fluturat în plenul PE mici drapele ale Regatului Unit şi au început să aplaude, iar preşedintele de şedinţă le-a cerut să părăsească sala de plen. Numai că, departe de a fi o zi de sărbătoare, 31 ianuarie 2020 va rămâne cu siguranță în istorie ca „vinerea neagră” pentru UE. Iar efectele rupturii se vor resimți abia peste câteva luni.
Vineri la miezul nopţii, Uniunea Europeană va pierde, pentru prima dată, un stat membru, care este unul dintre cele mai mari şi cele mai bogate ţări din blocul comunitar. Odată cu plecarea a 66 de milioane de lo­cui­tori, populaţia UE se va reduce până la 446 de milioane. Teritoriul Uniu­nii Europene va scădea cu 5,5%.

La Bruxelles, retragerea Union Jack (drapelul Regatului Unit, n.red.) în faţa Parlamentului European va simboliza o schimbare reală: Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană şi devine o „ţară terţă”. Dintre cele 73 de locuri în Parlamentul European deţinute de britanici şi care vor rămâne vacante, 27 vor fi redistribuite, iar 46 vor fi rezervate vii­toarelor noi state membre.
Londra nu va mai avea dreptul de a prezenta un candidat la postul de comisar european. De altfel, deja nu mai există un reprezentant britanic în Colegiul comisarilor, premierul Boris Johnson refuzând să propună unul în noua Comisie Europeană.
Şeful executivului britanic nu va mai fi invitat la Consiliile Europene, iar membrii guvernului nu vor mai participa la reuniunile ministeriale ale UE.
În calitate de cetăţeni ai unei ţări ter­ţe, britanicii nu vor mai putea pre­tinde posturi de funcţionari la Bruxelles. Aceia dintre ei care au obţinut o dublă naţionalitate vor pu­tea rămâne în funcţii.
În schimb, Regatul Unit, al doilea contributor net la bugetul Uniunii Europene, după Germania, va continua să plătească până la finalul perioadei de tranziţie.
Potrivit ONU, în jur de 1,2 milioane de cetăţeni britanici trăiesc într-o ţară din UE27, în special în Spania, Irlanda, Franţa, Germania şi Italia.
Conform Biroului britanic de sta­tistică, 2,9 milioane de cetăţeni din UE27 trăiesc în prezent în Regatul Unit, ceea ce înseamnă 4,6% din populaţie.
În virtutea acordului de retragere, expatriaţii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Canalului Mânecii înaintea încheierii perioadei de tranziţie îşi vor păstra drepturile de a locui şi de a munci în ţara-gazdă.
Cetăţenii europeni rezidenţi în Regatul Unit trebuie să se înregistreze pentru a beneficia de aceste drepturi. Pentru britanicii care trăiesc în Uniunea Europeană, procedurile diferă de la o ţară la alta.
Libera circulaţie se va aplica până la finalul lui decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce vor fi negociate după Brexit.

Regatul Unit a negociat deja, în ultimii ani, termenii retragerii sale cu o echipă operativă din partea Comi­siei Europene condusă de către Michel Barnier. Negocierile vor intra însă într-o nouă fază după ziua de vineri, 31 ianuarie 2020. Regatul Unit se va supune dreptului UE şi Curţii de Justiţie a UE până la sfârşitul tranziţiei.
Michel Barnier poartă discuţii cu statele membre pentru a definitiva un mandat de negociere pentru relaţia viitoare cu Londra, în special la nivel comercial.

 

Ce se întâmplă cu românii din Marea Britanie, după Brexit?
 

În baza prevederilor Acordului, toți cetățenii români/UE care își stabilesc reședința legală în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020, precum și membrii de familie ai acestora, vor putea continua să locuiască în Marea Britanie și să beneficieze de majoritatea drepturilor conferite de legislația UE și după data retragerii Marii Britanii din UE.
Aceste drepturi vor fi garantate în baza obținerii statutului settled sau pre-settled de către cetățenii UE, în urma unei cereri online, în baza unei proceduri simplificate.
Toți cetățenii români/UE care doresc să continue să beneficieze de drepturile conferite de legislația UE trebuie să depună cerere pentru obținerea statutului settled/pre-settled.

 

Istoria Brexit

La 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) a avut loc un referendum cu privire la apartenența acesteia la Uniunea Europeană. Rezultatul final al referendumului, anunțat la 24 iunie 2016, a fost de 51,9% din voturi (17.410.742) în favoa­rea ieșirii din UE și 48,1% din voturi (16,141,242) pentru rămâ­nerea Marii Britanii în cadrul UE.
Rezultatul referendumului a relevat divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat pentru ieșirea din UE.
Procesul de retragere din UE a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a început la 29 martie 2017, prin notificarea formală a intenției UK de a părăsi Uniunea Europeană.
Potrivit art. 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a UK pot dura doi ani, cu posibilitatea extinderii acestei perioade printr-o decizie a Consiliului European, adoptată de comun acord cu Marea Britanie.

La 29 octombrie 2019, liderii europeni au agreat, împreună cu premierul britanic, extinderea termenului impus de articolul 50 din TUE până la 31 ianuarie 2020, prelungind astfel perioada în care Marea Britanie rămâne stat membru UE.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.