• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 22 Aprilie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Joi , 21 Martie , 2019

Vibrații festive de primăvară Iosif Herţea – sunetul care rămâne

Dr. Liliana Voș
Nicolae TEREMTUŞ

„Semnele” lui Iosif Herțea vibrează în această primăvară pe 22 martie când aniversăm 83 de ani de la nașterea sa; am ales să-l sărbătorim, nu să-l comemorăm, în 21 martie, când s-ar împlini anul de când destinul i-a deschis drumul spre „Marea Trecere”. Elogiul pe care-l aducem personalității rafinate și extrem de complexe a etnomuzicologului și compozitorului de muzică de scenă și film, beneficiar a două premii UNITER (1995, 2004) și membru în Consiliul Internațional pentru Mu­zica Tradițională (1982), membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, membru UNITER (1993), membru al Grupului de Studii Organologice al Congresului Internațional de Muzică Populară (CIMP), reunește, într-un același tot sărbătoresc, trei instituții de prestigiu ale urbei noastre: Bi­blioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare și Colegiul de Arte Baia Mare. Aceste instituții, la inițiativa domnului dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, și-au asumat o datorie de onoare în a face cunoscută activitatea științifică și cea de creație a unuia dintre cei mai importanți etnomuzicologi din spațiul cultural românesc, primul care a cultivat echi­librul între arhaic și modern printr-o erudită alternanță ce res­pectă natura arhaicului, conser­vându-i esența.

Personalitate discretă, a cărui prezență stimula creativitatea, spirit iscoditor, Iosif Herțea a ales întotdeauna perspectivele neabordate, considerate prea „modeste”, dar care constituiau, de fapt, prototipuri, ceea ce i-a deschis calea spre întâlnirea cu alte personalități de calibru atât din spațiul folcloristic: Ovidiu Bârlea, Tiberiu Alexandru, Gotfried Habenicht, Constantin Mohanu și profesorul Mihai Pop, precum și din cel teatral: Andrei Belgrader, Silviu Purcărete, Cătălin Naum, Adrian Lupu, Alexandru Tocilescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Vlad Mugur, Mihai Măniuțiu, Dan Micu, Tompa Gabor, David Esrig. Harul său pedagogic, precum și pasiunea și acribia cu care se dedica fiecărui proiect, au constituit în permanență repere ale personalității sale, fiind solicitat să susțină ateliere și cursuri de pregătire atât în țară, cât și în străinătate, unde, nu numai că iniția acel dialog între arhaic și modern, dar căuta să folosească instrumente originale create de meșteșugari din zona respectivă, nu de puține ori asistând el însuși la acest proces. Marea majoritate a acestor instrumente, alături de altele din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, au constituit materialul pentru un studiu comparat materializat prin veritabilul tratat enciclopedic, „Cimpoiul și Diavolul. O poveste adevărată a instrumentelor populare din România”, care pune în valoare novatorismul paradigmatic al autorului: plasarea în prim-plan a poveștii omului și semnificațiile pe care acesta le conferă „uneltelor sonore” în diferitele practici.
Extraordinara colecție, unicat, cel puțin în spațiul românesc, pe care, cu generozitatea-i caracteristică, Iosif Herțea a donat-o, s-ar fi pierdut dacă la chemarea sa, nu ar fi existat vizionarul om de cultură, dr. Teodor Ardelean, care a ales să spună: „Da!”. Așa a început povestea Ca­binetului „Iosif Herțea”, cu cele peste o mie cinci sute de obiecte, a căror inventariere, primenire și expunere a fost realizată cu profesio­nalism de către directorul adjunct de specialitate al bibliotecii, Daliana Bonaț și bibliotecara Dana Filip. Evenimentul aniversar din 22 martie implică, alături de cei doi directori, întreaga echipă a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, gazda acestor „vibrații festive de primăvară”. O originală incursiune „filmică” prin biografia celui aniversat va fi realizată de către bibliotecarele Corina Șandor și Maria Belea, a căror muncă de documentare, dezvăluie privitorilor complexitatea unei personalități cu un traseu existențial tumultuos.
„Semnele” herțiene n-ar putea fi savurate fără, de-acum consacrații, mandatari ai poveștilor sonore, profesorii Colegiului de Arte din Baia Mare, Călin Ionce, Darie Nemeș-Bota, precum și directorul instituției, dr. Dan Filip, care au făcut cu­noscută elevilor colegiului și pu­blicului băimărean, activitatea etno­muzicologului și compozitorului Iosif Herțea, nu numai teoretic, ci și practic, oferind adevărate de­monstrații de interpretare novativă și compo­ziție.
Performance-ul realizat de studenții specializării Etnologie a Facultății de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, va transpune participanții la eveniment în universul magico-ritualic al datinilor și credințelor legate de venirea primăverii, punând în va­loare funcția apotropaică a instrumentelor arhaice adăpostite de Cabinetul memorial „Iosif Herțea”. Ceea ce propun acești studenți dedicați alegerii făcute: Daliana Bejan, Grigore Chira, Marius Coste, Gessica Dunca, Alexandra Filip, Maria Gherghel, Alexandra Lazăr, Cornelia Lupșa, Florentina Pricop, Cristina Rus, Gabriela Șimonca, Laura Tătăran, este să ne cunoaștem rădăcinile, trecutul, tradițiile, deoarece nu putem construi un viitor dacă nu ne cunoaștem trecutul care a făcut posibil prezentul. Demersul lor, va beneficia de consultanță de specialitate din partea conf. univ. dr. Delia Suiogan și drd. Florin Pop şi reprezintă o formulă inedită de recuperare, revalorizare și repunere în circulație a acestui adevărat patrimoniu cultural, prin reconstituirea universului mental, matricea cultu­rală care a dat naștere acestui „ins­trumentar” sonor.
Acțiunea conjugată a celor trei echipe reunite într-un tot unitar, vine să întărească ceea ce însuși Puiu Herțea, cum îi spuneau cunoscuții, afirma despre muzica realizată prin transpunerea arhetipurilor sonore, anume că „poate media recuperarea eficienţei magice a semnelor, fiind capabilă să contopească inteligibilul cu sensibilul, să stimuleze degajarea de semnificaţii şi, în cele din urmă, să amplifice emoţia atât a spectatorilor, cât şi a actorilor”.

Dorința etnomuzicologului din Ferneziul de Jos - creator de „sceno­grafii” și personaje sonore care au făcut înconjurul lumii, ca instrumentele, obiectele și jucăriile sonore, colecționate în urma unei activități de documentare de câteva decenii, să prindă viață în mâna celor pasionați, se îndeplinește prin acest eveniment care reflectă personalitatea unui om de teatru - etnolog prins între oglin­zile co­­ti­dianului.

 

 

Profesorul şi compozitorul Darie Nemeş-Bota este unul dintre cei mai importanţi cunoscători ai colecţiei Iosif Herţea. Muzica lui Darie trebuie ascultată cu mintea şi sufletul, fără prejudecăţi. Muzica lui îmbină epoci şi culturi dintre cele mai diferite, e revoluţionar şi inovator, iar experimentele lui muzicale te determină să imaginezi alte lumi. Absolvent al Liceului de Artă din Baia Mare, Darie Nemeş-Bota a terminat Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia Compoziţie, sub îndrumarea profesoarei Doina Rotaru. Am luat un scurt interviu profesorului băimărean, prins între manifestarea Iosif Herţea şi un important concurs.
Rep.: De ce este o mare personalitate etnomuzicologul, compozitorul de muzică de scenă, Iosif Herţea?
Darie Nemeş-Bota: Iosif Herțea a fost un pasionat cercetător al sunetelor, tradiționale și exotice deopotrivă. A publicat numeroase studii și articole despre folclorul autohton din Bihor, Lăpuș, Oaș, dar și despre muzica de pe alte continen­te. A susținut simpozioane inter­na­­ționale, a realizat expoziții și emi­siuni tv, dar nu în ultimul rând a fost un apreciat compozitor de muzică de teatru având ocazia să colaboreze cu mari directori precum Ion Caramitru, Mihai Măniu­țiu, Silviu Purcărete sau Gábor Tompa.

Rep.: Ce se va întâmpla pe 22 martie la Biblioteca Judeţeană?
Darie Nemeş-Bota: Vineri, 22 martie, orele 13, vor avea loc o serie de evenimente artistice și discuții IN MEMORIAM Iosif Herțea. Co­legiul de Arte Baia Mare va parti­cipa cu două seturi de momente mu­zicale: un set realizat de prof. Da­rie Nemeș-Bota alături de percuțio­niștii David Kaszta (cls. a XI-a) și Matei Costinar (cls. a IX-a) folosind instrumente exotice din colecția „Iosif Herțea” precum și combinații ale acestora cu mediul electronic și improvizație; un Omagiu dedicat creatorului, realizat de prof. Călin Ionce și interpretat de ansamblul cameral compus din elevi ai Cole­giului de Arte (Cizmadia Eduard – clarinet, Matilda Onţ – flaut, David Kaszta – percuţie, Dariana Marian – pian).

Rep.: Cât de importantă este co­lecţia de instrumente, multe unicat, pe care a cules-o pe parcursul vieţii?
Darie Nemeş-Bota: Colecția este impresionantă nu numai prin nu­mărul mare de instrumente ce o compune, dar și prin diversitatea ei. De la instrumente de suflat din America latină, la instrumente cu corzi din China și Africa, la instrumente cu ancie din India și tobe de pe tot mapamondul se poate afirma că această colecție este cu adevărat specială, una cu totul aparte în România.
Rep.: Câteva dintre instrumentele unice şi importante din colecţia sa.
Darie Nemeş-Bota: Se poate men­ționa shehnai, instrument de suflat din India, „orga de gură” shō, tobe de ritual diverse, boluri de metal tibetane, shofar (corn de chemare), instrumente cu arcuș, ba­lafoane africane, fluiere și fluierașe româ­nești, clopoței de vânt, zur­gălăi, jucării muzicale și multe multe altele. O colecție ce merită văzută.

Rep.: Cât de interesaţi sunt elevii de la Colegiu de Artă de muzica lui Herţea, de instrumentele sale?
Darie Nemeş-Bota: Anul trecut am avut mai multe ocazii să prezentăm elevilor instrumentele precum și muzica lui Iosif Herțea, în cadrul unor evenimente sau expoziții deosebite. Au participat nu numai elevi de la specializarea Muzică, dar și cei de la Arte plastice și Arhitectură. Omagiul descris mai sus precum și o serie de colinde culese și compuse de Iosif Herțea au putut fi audiate în cadrul acestor spectacole. Încercăm să le deschidem apetitul elevilor prin muzici și evenimente de o altfel de natură, în care tradiționalul și contemporanul se pot întrepătrunde iar curiozitatea și dorința de a (re)descoperi sune­tele poate să capete formă.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.