Un Român în Florența

Mircea DIUDEA

Renașterea (Rinascita, La Re­naissance) reprezintă spiri­tul, activitățile și timpul revigorării artei, literaturii, învățămân­tului și științelor în Europa secolelor 14-17, ce marchează tranziția de la Evul Mediu la Epoca Modernă. Renaș­terea culturală, începută în Italia (Flo­rența având o contribuție deo­sebită), s-a bazat pe redescoperirea moștenirii culturale a Greciei și Romei antice. În timpul Renașterii a fost descoperită America; timpurile mo­derne își au ori­ginea în Renaștere. Lista figurilor celebre ale Renașterii include (în ordine cronologică):
Donatello (Donato di Niccolò di Betto Bardi, 1386-1466), sculptor și pictor italian, primul și cel mai strălucit sculptor din zorii Renașterii; cel mai mare sculptor florentin înainte de Miche­langelo.
Botticelli (Sandro, 1445-1510), pictor italian, unul din cei mai mari repre­zentanți ai Renașterii italiene.
Leonardo da Vinci (1452-1519), om de știință, inginer, sculptor, pictor, arhitect, anatomist, cartograf. A fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii ita­liene din perioada de apogeu a acesteia.
Copernicus (Nicolaus, 1473-1543), ma­tematician și astronom polonez (Mi­kołaj Kopernik); a formulat un model heliocentric al universului (De revolutionibus orbium coelestium), indepen­dent de al lui Aristarch din Samos, emis cu 18 secole mai înainte.
Michelangelo (Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni, 1475-1564), sculptor italian, pictor, arhitect, și poet al Renașterii, născut în Republica Floren­ța, care a exercitat o inegalabilă in­fluen­ță asupra dezvoltării artelor în lumea vestică.
Raphael (Raffaello Sanzio da Urbino, 1483-1520), pictor și arhitect italian; împreună cu Michelangelo și Leonardo da Vinci, formează tradiționala trinitate a perioadei clasice a Renașterii.
Titian (Tiziano Vecellio, 1488-1576), pictor italian, cel mai de seamă repre­zentant al Școlii Venețiene.
Olahus (Nicolaus, 1493-1568), umanist transilvănean de faimă europeană, de ori­gine română, care în lucrarea sa „Hungaria” (1536), este primul care sus­ţine autohtonia și unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor din Transilvania, Moldova și Țara Ro­mânească.
Shakespeare (William, 1564-1616), scrii­tor de teatru, actor și poet englez, adesea numit poetul național englez; ope­rele lui fiind cunoscute în întreaga lume.
Galileo (Galilei, 1564–1642), mate­matician și astronom italian. Galileo este figura centrală în tranziția de la filosofia naturală la știința modernă. A inventat telescopul, cu care a descoperit cele patru luni ale lui Jupiter (Io, Europa, Ganymede și Callisto) ori inelele lui Saturn. Galileo a susținut teoria lui Copernic, deși a făcut pe pla­cul Inchiziției („e pur si muove” – adăugat pentru posteritate).
Completarea venea tot din Torun (orașul lui Copernic): Popławski (Ni­kodem Janusz, născut în 1975) fizician polonez, cunoscut pentru ipoteza că găurile negre ar fi porți spre alte universuri...

... urmând ideile lui Olahus, ale Școlii Ardelene, promotoare a latinității limbii române și a originii comune, a italienilor și românilor, badea Cârțan (1849-1911) a ajuns, mergând pe jos, la Roma (1896), italienii găsind pe dacul coborâtor de pe Columna lui Traian adormit la baza ei...
... parafrazând, un alt roman, contemporan al proteomicului uman, a fost atras de magnetismul Florenței (al Re­naș­terii)... construind un altfel de mo­nument – al cunoașterii de înaltă clasă!...

Claudiu Supuran, născut în Baia Mare, profesor de chimie farmaceutică la Universitatea din Florența, la 55 ani, este cel mai citat chimist român din toate timpurile (61.173 de citări!) și unul din primii 1.000 de cercetători din lumea întreagă cu indicele Hirsh peste 100 (H(Supuran) = 122, 1 Dec. 2017)!... a publicat peste 1.300 de articole în jurnale științifice internaționale, 72 de capitole de carte, 21 patente de invenție și cinci cărți. Indicele Hirsch spune că n-articole au fost citate de cel puțin n-ori.
Studiază domenii de vârf ale chimiei medicale, metaloenzime, în primul rînd anhidraza carbonică, sulfonamidele, chimia heterociclurilor, medicamente antivirale și antitumorale, derivați ai aminoacizilor, relațiile cantitative struc­tură-activitate (QSAR) și în gene­ral Drug-designul (proiectarea rațională a medicamentelor).

În dimensiunea editorială, Claudiu Su­pu­ran activează ca editor-șef la: Expert Opinion on Therapeutic Patents, Jour­nal of Enzyme Inhibition and Medi­cinal Chemistry, Current Enzyme Inhi­bition, Antiinflammatory and Antialler­gy Agents in Medicinal Chemistry.
Este senior editor la Current Topics in Medicinal Chemistry și membru în comitetul editorial la: ACS Med Chem Lett, European Journal of Medicinal Chemistry, Bioorganic and Medicinal Chemistry Letters, Bioorganic and Medicinal Chemistry, Current Medi­cinal Chemistry, Molecules, Current Pharmaceutical Design, Current Orga­nic Chemistry, Metal Based Drugs, International Journal of Molecular Science, Turkish Journal of Bioche­mis­try, Marine Drugs, Molecular Recog­nition, Applied Organometallic Che­mis­try, Anticancer Agents in Medicinal Chemistry; Metabolites, Pathogens etc.
A organizat conferințe internaționale la Bratislava (Slovacia), 2003; Lisabona (Portugalia), 2006; Istanbul (Turcia), 2006; Florența (Italia), 2009; Antalya (Turcia), 2012; Napoli (Italia), 2013; Maastricht (Olanda), 2015; Montecatini (Italia), 2017.  A participat, ca invitat, la numeroase conferințe internaționale, din întreaga lume.
În 2017 Claudiu Supuran a primit me­dalia „Pietro Pratessi” (vezi foto­grafia).
Sic luceat lux!

Cluj, 1 Dec. 2017

Mircea Diudea, profesor emerit,
Departamentul de Chimie
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj