Un proiect de suflet pentru Maramureş, o „provincie” a Academiei Române

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Primăria Baia Mare, Consiliul Judeţean Maramureş se adresează Academiei Române cu un proiect care ar duce Maramureşul în loja culturii române, nu că nu am fi acolo, dar am primi şi acea aură academică, acea binecuvântare a celor care sunt membri ai celei mai importante instituţii de cultură, de cunoaştere din România. Locul în care academicienii români formează elita acestui neam.

Iniţiativa a plecat de la Biblioteca din Baia Mare, cea mai importantă Bibliotecă a provinciei româneşti, din sufletul lui Teodor Ardelean, un academician al provinciei, iar Primăria şi Consiliul Judeţean au venit alături de Bibliotecă pentru a întregi efortul realizării unui minunat proiect de cultură, de inimă, de suflet, de dragoste de Maramureş şi România.

Aici, în nord, chiar dacă pentru unii pare de necrezut, sunt români adevăraţi, mulţi, patrioţi, pentru care cinstea şi onoarea stau la loc de cinste în buzunarul sufletului.

GAZETA de Maramureş, minunatul nostru săptămânal, nu putea sta departe de acest proiect. Suntem cu trup şi suflet alături de iniţiativa Bibliotecii şi a autorităţilor. Pe de altă parte, noi am început mai de mult să lucrăm la unele dintre punctele proiectului expuse mai jos. GAZETA de Maramureş are un supliment gratuit dedicat Rezistenţei anticomuniste, are un supliment gratuit de religie ortodoxă, iar recent am oferit gratuit un volum dedicat Sf. Iov din Uglea. În paginile săptămânalului nostru apar materiale de cultură, folclor, istorie.

Susţinem şi, cu modestie şi smerenie, ne adresăm academicienilor, din partea unei instituţii media maramureşene, pentru a binecuvânta acest proiect.

Către Biroul PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti

Contextul complex, istoric şi cultural în care se găseşte Maramureşul la ora actuală, ciuntit chiar prin tratate de pace, care au făcut ca două treimi din teritoriul său să rămână în afara graniţelor Statului Român, dar şi alte realităţi, pe care le vom specifica mai jos, ne determină să gândim o formulă de cercetare ştiinţifică interdisciplinară şi transfrontalieră, cu scopul de a salva ce se mai poate din tezaurul uriaş, reprezentat de acest ţinut, situat în Centrul Geografic al Europei şi de alte zone importante din apropiere.

Astfel spus, vrem să iniţiem o structură instituţională de tip academic şi sub oblăduirea Academiei Române, cu finanţare locală, care să studieze şi cerceteze următoarele domenii, perimetre sau teme, dintre care unele constituie elemente de forţă pentru definirea Maramureşului ca „ţinut naţional” pre-eminent, pre-existent şi pre-ponderent:

1. Biserica de la Peri (Gruşevo), din Zona Maramureşului din dreapta Tisei, raionul Teceu, Regiunea Zakarpatia, Ucraina.

3. Cetatea dacică de la Malaia Kopania, Regiunea Zakarpatia, Ucraina.

4. Aşezările de volohi din Poroşcovo şi localităţile învecinate, Regiunea Zakarpatia, Ucraina.

5. Siturile arheologice ale fostelor biserici şi mănăstiri ortodoxe de la Biserica Albă, Bedeu Iza ş.a.

6. Bisericile de lemn din cele zece sate rămase compact cu populaţie românească în raioanele Teceu şi Rahău, Regiunea Zakarpatia, Ucraina.

7. Aşezările istorice de la Cuhea, Bedeu, Hust ş.a.

8. Toponimia montană (de vârfuri de munţi, lacuri şi locuri) din tot lanţul Munţilor Maramureşului din Ucraina.

9. Viaţa, activitatea şi jertfa Sfântului Iov din Uglea, născut în Maramureş.

10. Fenomenul Transhumanţei în Munţii Tatra Mare şi Tatra Mică din Polonia şi Slovacia. Pe urmele ciobanilor valahi. Limbajul păstoresc de origine valahă. Formaţiunea statală Valahia de Sus din sec. XV. Rasa de oi Vlaşca din Polonia ş.a.m.d.

11. Istoria Şcolii Băimărene de Pictură, prima Academie de Arte de pe teritoriul actual al României; Simon Hollosy (Corbul); Sighetul şi Teceul; Centrul Artistic Baia Mare.

12. Folcloristica românească din Ţările Maramureşului administrativ: Maramureşul Istoric, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Oaşului. Obiceiuri şi tradiţii în satele româneşti din dreapta Tisei.

13. Colecţiile de cărţi de patrimoniu de la Universitatea din Ujgorod şi Arhivele ucrainene (celebrele documente de la Mukacevo).

15. Podurile istorice de peste Tisa.

16. Familiile nobile române. Diplomele nobiliare maramureşene.

17. Nobilimea Chioarului.

18. Biblioteca personalităţilor Nordului.

19. Cetatea Chioarului.

20. Monografiile Ţării Codrului şi Ţării Lăpuşului.

21. Complexul patrimonial UNESCO al bisericilor de lemn din Maramureş.

22. Mănăstirile Maramureşului.

23. Maramureşul – cel mai fertil pământ în rodiri episcopale.

24. Civilizaţia lemnului în Maramureş. Tradiţie şi continuitate. Intersecţii culturale româno-ucrainene şi româno-maghiare. Ţipţerii maramureşeni.

25. Micul Patrimoniu Fragil din mediul rural şi mediul urban, situat la confluenţa dintre antropologia culturală şi comunicare.

26. Inventica băimăreană. Baia Mare – oraşul cu Brevetotecă. Baia Mare – oraşul cu cel mai mare număr de brevete la mia de locuitori.

27. Rezervaţiile de gospodării tradiţionale din satele maramureşene.

28. Evreii din Maramureş.

29. Instalaţiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Valea Marei, Iza, Vişeu şi Chiuzbaia.

30. Portul tradiţional din zonele Maramureşului.

31. Monumente şi obiecte casnice confecţionate din lemn. Porţile maramureşene. Pecetarele. Troiţele.

32. Ceramica din antichitate până în zilele noastre. Ceramica de Săcel. Ceramica de Baia Mare. Daniel Leş.

33. Graiul maramureşean. Arhiva de folclor a judeţului Maramureş. Mihai Pop. Dumitru Pop. Folcloristica actuală.

34. Memoria ethnologica.

35. Obiceiuri tradiţionale.

36. Întemeietorii de Ţară. Dragoş din Bedeu. Bogdan din Cuhea. Drăgoşeştii. Bogdăneştii. Dinastia Muşatinilor.

37. Pintea Viteazul. Istorie, legendă, folclor, toponimie.

38. Centrul istoric Baia Mare.

39. Memorialul Victimelor Comunismului. Martiri şi mărturisitori ai temniţelor comuniste.

40. Maramureş – figuri legendare.

Am enumerat doar câteva teme de cercetare, căci o listă completă s-ar întinde pe multe pagini. „Tezaurul” de abordat este imens, iar dacă nu vom profita de această perioadă, în care Republica Ucraina, spre exemplu, este puţin mai generoasă tocmai pentru că „trece” examenul de admitere către Uniunea Europeană, probabil că mai târziu va fi mult mai dificil.

La ora actuală, între cele două Maramureşuri există un singur pod. Este numit „podul istoric”; se trece doar pietonal şi cu maşini mici. Podul a fost botezat cu numele Acad. MIHAI POP, cu rădăcini pe ambele maluri ale Tisei. Autorităţile locale şi centrale, române şi ucrainene negociază acum construcţia unui pod comercial între Sighetu Marmaţiei şi Biserica Albă. În consecinţă, globalizarea intră vertiginos şi în această zonă!

Ideea noastră şi pe care v-o propunem pentru „binecuvântare” şi asumare de tutelă este de a iniţia un INSTITUT DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE. Institutul va funcţiona la Baia Mare, într-un sediu pus la dispoziţie de către Primăria şi Consiliul Local ale municipiului Baia Mare. Preconizăm o dezvoltare treptată, de la 3-5 salariaţi, la circa 13-15, din care majoritatea să fie cercetători.

Domnilor Academicieni,

Membri ai Biroului Prezidiului Academiei Române!

Scrisoarea noastră intră în istorie. Personal, cred că în „istoria lucrurilor bine făcute”, cum susţinea filosoful polonez Tadeusz Kotarbinski. Demersul acesta ne stă în memorie de mai multă vreme, dar a fost greu de găsit contextul favorabil. Unii vor spune că sunt vremuri grele, de criză economică. Eu spun că în astfel de perioade s-au făcut cele mai deosebite „lucrări culturale”. Suntem contemporani cu astfel de provocări şi nu putem abdica de la un răspuns pozitiv, pe măsura puterilor noastre. Doar de câteva săptămâni am primit aprobarea „legală” de a angaja un cercetător pe postul meu, mereu vacant de mai mulţi ani. Am făcut-o ţintit cu acest gând, de a începe un „edificiu academic”. Alături de un alt „edificiu”, pe care-l vom inaugura împreună, spre primăvară, FONDUL DOCUMENTAR AL ACADEMIEI ROMÂNE, ce se va amenaja în cursul lunilor de iarnă la sediul nostru, în cel mai frumos spaţiu, actuala Sală Maramureş, cu o suprafaţă de circa 100 mp.

Vă invit să stăm alături, Judeţul Maramureş şi Academia Română, spre bucuria lucrătorilor în această VIE, mulţumirea contemporanilor şi fericirea urmaşilor. Dacă nu-i cercetăm noi, spre exemplu, pe volohi, ne vor da lecţii alţii! Deja prin zonă bântuie aşa-zişii „specialişti” de pe la Viena, Kracovia, Kiev... pentru „consemnări ştiinţifice”. Ne putem trezi cu concluzii aberante cu privire la „cea mai «nouă» minoritate românească din lume”. Evident că cei peste 20.000 de români volohi trebuie ajutaţi şi economic, dar întâi e nevoie să-i „asumăm” lingvistic şi cultural! Am dat doar un exemplu. Dar toate „dimensiunile” acestui proiect presează. Ne vom trezi peste noapte desproprietăriţi de bunurile din patrimoniul nostru naţional, aşa cum s-a întâmplat şi cu Mănăstirea Peri. A trebuit să-i ridicăm „replica” la Săpânţa, pe stânga Tisei, pentru a o scoate din uitarea istoriei recente!

Vă mulţumesc, Domnilor Academicieni, pentru parcurgerea acestei Scrisori şi vă asigur de toată stima şi consideraţia mea!

Dr. Teodor Ardelean

Director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare

Laureat al Academiei Române

Către Biroul PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti

Înainte de toate, vă rog să-mi permiteţi să vă transmit mulţumirile noastre pentru toate activităţile ce se desfăşoară sub egida Academiei Române, cea mai înaltă instituţie naţională din domeniul ştiinţei şi culturii.

Totodată, vă dorim deplin succes în toate activităţile organizate, o bună „producţie” ştiinţifică şi o imagine publică pe măsura eforturilor ce le depuneţi.

Recent am aflat din Raportul de lucru al managerului Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, dr. Teodor Ardelean că aveţi o bună colaborare, că instituţia noastră etalon a achiziţionat un volum impresionant de cărţi editate sub egida Academiei Române şi că, în curând, vom inaugura o nouă structură funcţională – Fondul Documentar al Academiei Române.

Avem cunoştinţă, de asemenea, şi de intenţia domnului dr. Teodor Ardelean de a începe o colaborare nouă cu Dumneavoastră, în sensul punerii treptate a bazelor unei noi instituţii „de vârf” în domeniu. INSTITUTUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI (SOCIO-UMANE) preconizat este binevenit şi acesta trebuie conceput, atât cu scop transfrontalier, cât şi interdisciplinar. Da, Maramureşul mai are multe „comori”, multe domenii şi elemente demne de a fi studiate la cel mai înalt nivel, fie că e vorba de istorie sau etnografie, de lingvistică sau sociologie, de istoria bisericii sau toponimie, folcloristică sau cercetare patrimonială, heraldică sau antropologie, inventică sau geologie ş.a.m.d. şi toate aceste cercetări pot şi trebuie să fie extinse cel puţin pe încă două treimi teritoriale, atât cât ERA Maramureşul până la trasarea graniţelor consecutiv Primului Război Mondial.

Menţionăm că la acest „drum” care începe, firesc, cu acest demers îndreptăm optimist privirea spre toţi academicienii originari din Maramureş, spre cei care admiră Maramureşul, spre Dumneavoastră – Biroul Prezidiului –, spre conducerea Filialei Cluj, care are în frunte un maramureşean, acad. Emil Burzo şi spre toţi cei responsabili pe traseul unei iniţiative care, dacă nu va fi luată „în braţe” de noi, contemporanii acestor provocări, riscă să devină o pierdere mai mare chiar decât pierderea teritorială a Maramureşului din dreapta Tisei, la momentul marelui destin istoric al Neamului.

Susţinem, aşadar, aceste demersuri şi, în funcţie de evoluţia lor viitoare, vom proceda la dezbaterea chestiunii Institutului de Studii şi Cercetări al Academiei Române în plenul Consiliului Judeţean, pentru a putea sprijini o iniţiativă în al cărei viitor ne punem speranţe.

Cu stimă şi consideraţie, Drd. Zamfir Ciceu, preşedinte

Către Biroul PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti

Primăria şi Consiliul Local Baia Mare au ca preocupare centrală sprijinirea mediului ştiinţific şi cultural local. În acest sens, în ultimele luni am reuşit să îmbunătăţim condiţiile de lucru ale artiştilor plastici, ale presei culturale şi a uniunilor de creaţie, iar colaborarea cu Domnul Acad. Marius Porumb se va încheia exemplar, la final de An Centenar Gheza Vida.

Cunoaştem conţinutul Scrisorii pe care Domnul dr. Teodor Ardelean este pregătit să v-o înainteze, atât eu personal, cât şi membrii Consiliului Local, în faţa cărora a fost lecturată marţi, 13 noiembrie a.c., domnul Ardelean fiind şi consilier local, dar şi cetăţean de onoare al municipiului. Mai mult decât atât, faţă de propunerea iniţiatorului, am dorit o modificare esenţială: entitatea nou-creată să se cheme INSTITUT şi nu CENTRU DE CERCETĂRI. În consecinţă, vă rog să luaţi act de voinţa noastră, ca reprezentanţi cu puteri depline în plan local, de a susţine o astfel de instituţie fundamentală. Baia Mare a avut în perimetrul său urban un institut de elită – I.C.P.M.N. (Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Minereuri Neferoase), la care au lucrat sute de cercetători, dar şi alte institute sau centre de cercetare, pentru metalurgie, maşini şi utilaje miniere, ceramică, pomicultură ş.a. La ora actuală funcţionează şcoli doctorale pentru domeniile „filologie”, „inginerie mecanică”, „matematică”, „filosofie”, iar în ceea ce priveşte numărul de doctori în ştiinţe şi cercetători atestaţi, suntem bine poziţionaţi în Transilvania, după Cluj-Napoca, Braşov, Oradea, Sibiu şi Tg. Mureş.

Institutul de Studii şi Cercetări propus de domnul director Teodor Ardelean ar putea porni treptat şi creşte constant. Suntem de acord să-l sprijinim, atât cu un viitor sediu, pe care în anul 2014 l-am putea amenaja într-una din clădirile disponibile la ora actuală sau dintre edificiile pe care le vom dobândi în viitor, ţinând cont de evoluţiile actuale în domeniu, cât şi cu susţinerea financiară necesară, posibilă în viitor, într-un parteneriat cu Dumneavoastră.

În concluzie, vă rugăm să ţineţi cont în decizia pe care o veţi lua, şi de susţinerea noastră, care, suntem convinşi, va fi urmată şi de alte instituţii locale, administrative sau din mediul de afaceri.

Vă încredinţăm, Domnilor Academicieni, de stima şi consideraţia noastră.

P.S. De obicei semnez simplu, fără alte „calităţi” în afara celei de primar. În relaţie cu Dumneavoastră îmi permit, pentru prima dată, să ataşez numelui meu şi titlul de „doctor”, dintr-o raţiune care nu mai are nevoie de explicaţie.

Primar, dr. Cătălin Cherecheş