Un Parlament ratat

Consecinţele actualului sistem electoral: 117 parlamentari în plus, mai puţini parlamentari noi, un Parlament mai îmbătrânit, scădere evidentă a numărului de jurişti. Pe scurt, radiografia actualului Parlament, aşa cum reiese din studiul Institutului pentru Politici Publice.

Fără experienţă, nepregătiţi şi neperformanţi. Pe scurt, un Parlament “ratat”. La început de mandat al actualei Legislaturi, Institutul pentru Politici Publice (IPP) prezintă o imagine sintetică a componenţei Parlamentului, consecinţă a controversatului sistem electoral folosit în alegerile parlamentare 2012.

Puţin peste jumătate dintre membrii actualului Parlament sunt la primul mandat (53%), faţă de 61% în 2008. 210 deputaţi şi 102 senatori nu au mai fost niciodată în Parlament. 5% dintre actualii parlamentari au mai fost deputaţi sau senatori în mandate anterioare, fie între 2004 şi 2008, fie chiar între 2000 şi 2004, revenind în actualul Parlament odată cu alegerile din decembrie.

Apoi, mai mulţi aleşi au schimbat camerele. 11 deputaţi din legislatura trecută sunt astăzi senatori, iar 8 senatori sunt deputaţi. După 5 mandate de deputat, Călin Popescu Tăriceanu - PNL, de exemplu, câştigă primul său mandat de senator în decembrie 2012. După 2 mandate de senator şi alte 3 la Camera Deputaţilor, Cristian Sorin Dumitrescu - PSD redevine senator în acest mandat.

Peste 18% dintre parlamentarii realeşi în 2012 (mai ales cei ai USL) au candidat în alte colegii din acelaşi judeţ/aceeaşi circumscripţie sau chiar în colegii pe raza altor judeţe faţă de precedentele alegeri parlamentare. 36 dintre aceştia sunt deputaţi, şi 21 senatori.

Din cei 202 deputaţi realeşi, 11 şi-au schimbat apartenenţa faţă de partidul alături de care candidau în 2008:

- Laurenţiu Chirvăsuţă - de la PSD la UNPR,

- Georgică Dumitru - de la PDL la PC,

- Monica Maria Iacob -Ridzi - de la PDL la PP-DD,

- Constantin Mazilu - de la PSD la UNPR,

- Romeo-Florin Nicoară - de la PNL la PP-DD,

- Dumitru Pardău - de la PDL la PNL,

- Gheorghe Roman - de la PDL la PSD,

- Valentin Rusu - de la PDL la PNL,

- Valeriu Andrei Steriu - de la PSD la UNPR

- Eugen-Constantin Uricec - de la PDL la PSD

La Senat, din cei 74 senatori realeşi, 16 aparţin, în prezent, unui alt partid/grup parlamentar faţă de alegerile din 2008

- Mircea Marius Banias - de la PDL la PC,

- Valentin-Gigel Calcan - de la PDL la PSD,

- Cătălin Croitoru - de la PDL la PSD,

- Petru Filip - de la PDL la PSD,

- Florina-Ruxandra Jipa - de la PSD la PP-DD,

- Dan-Mihai Marian - de la PNL la PDL,

- Petru-Şerban Mihăilescu - de la PSD la UNPR,

- Gabriel Mutu - de la PDL la PSD,

- Vasile Nistor - de la PDL la PC,

- Mihai Niţă - de la PDL la PC,

- Gabriel Oprea - de la PSD la UNPR,

- Dorin Păran - de la PDL la PNL,

- Mihaela Popa- de la PDL la PNL,

- Iosif Secăşan - de la PD la PNL,

- Georgică Severin - de la PDL la PSD şi

Media de vârstă este mai scăzută la Camera Deputaţilor (48 de ani) decât la Senat (51 ani), cel mai tânăr deputat fiind Elena Cătălina Ştefănescu, PSD - 25 de ani si cel mai tânăr senator - Cristian Daniel Florian, PDL - 36 de ani.

Seniorii de vârstă sunt deputatul Dinu Giurescu, PC - 86 de ani si senatorul PC, Eugen Durbacă - 70 de ani.

Cele mai comune profesii ale parlamentarilor din actualul mandat sunt, în ordine: ingineri - peste 33%, economişti - 21% si consilieri juridici/jurişti/avocaţi - 19%, componenta dominantă modificându-se faţă de fostul parlament în care cei mai mulţi erau jurişti.

12% sunt doamne în actualul Parlament (13% deputate şi doar 7% senatoare), procent în creştere faţă de fostul legislativ 2008 - 2012 datorită creşterii cu 30% a numărului total de parlamentari. Partidul cu nicio reprezentantă în Parlamentul României este UNPR.

Din 412 deputaţi, 55 sunt doamne (21 - PSD, 12 PNL, 10 - PP-DD, 9 - PDL, 2 - PC şi o reprezentantă a Minorităţilor Naţionale).

Rata de înnoire a componenţei actualului Parlament nu este atât de mare pe cât se anticipa, având în vedere angajamentele/declaraţiile din campania electorală trecută, inclusiv sloganele de campanie.

Partidele nu au o politică europeană de promovare a doamnelor în funcţii de decizie (nicio femeie în Birourile permanente ale celor două Camere), 5 doamne preşedinte de Comisii Permanente în cele două Camere, dintr-un total de 67.

Predomină studiile tehnice (inginerii şi economiştii fiind cei mai mulţi) în Parlament, o schimbare importantă faţă de fostul Parlament în care cei mai mulţi erau jurişti/notari.

În general, actualii parlamentari şi-au păstrat circumscripţiile şi colegiile pentru care candidau şi în mandatul trecut, 18% schimbându-le pe cele din 2008.

40% dintre parlamentarii migraţi la sfârşitul mandatului 2008 - 2012, care au re-candidat în aceste alegeri, au fost realeşi.

După învestirea noilor senatori şi deputaţi, se aşteaptă ca actualul Parlament al României să devină mult mai activ în politicile europene, formulând poziţii de substanţă la propunerile de acte comunitare iniţiate de Parlamentul European şi Consiliu, faţă de mandatul trecut când Parlamentul României a fost ultimul dintre parlamentele statelor membre în materie de contribuţie la legislaţia comunitară.