Tradiţia Mărţişorului în Maramureş

Expoziţia personală de artă fotografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş” a artistului fotograf băimărean Ilie Tudorel, este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de tradiţii populare din ţară şi din străinătate, practicile culturale asociate zilei de 1 martie din Maramureş. În zona Maramureşului se mai păstrează încă cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional din România, ca un adevărat „muzeu viu” al tradiţiilor strămoşeşti.

Păstrătorii tradiţiilor stră­mo­şeşti, Tudorel Ilie şi Maria Marinca au adus tradiţiile de Mărţişor din Maramureş în capitala României, fiind co-organizatorii Şezătorii Ma­ramureşene desfăşurată în cadrul evenimentului cultural de excepţie care a avut loc în Bu­cureşti. Vernisajul expoziţiei a avut loc la sediul Comisiei Na­ţio­nale a României pentru UNESCO, în cadrul proiectului cultural „Mărţişor - Tradiţie şi Legendă”. Au participat 30 de elevi din şcolile bucureştene. Ei au realizat mărţişoare sub îndrumarea băimă­renilor şi s-au bucurat de rezultate. 

Această expoziţie este o parte componentă a proiectului cultural fotografic „Zestrea Vie Româ­nească” care promovează cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional românesc, unele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial Imaterial U.N.E.S.C.O. din România.   
Obiectivul expoziţiei de artă fo­tografică „Tradiţia Mărţişorului în Maramureş” este să facă cunoscute publicului larg datinile şi obiceiurile din Ţara Maramureşului, prin care locuitorii satelor sărbă­toresc tradiţional renaşterea naturii şi venirea primăverii.
La sfârşitul fiecărei ierni, din vremuri imemoriale, pe la casele maramureşenilor de pe Valea Co­săului au loc „şezători pentru făcut de mărţişoare”. În satul Budeşti, „coconii” (copiii) confecţionează cu dibăcie mărţişoare după un model străvechi moştenit din străbuni, sub atenta îndrumare a femeilor în floarea vârstei şi a bătrânelor. Astfel, „şezătoarea” rămâne o adevărată instituţie sătească prin care dăinuie atât acest model arhaic de mărţişor cât şi practicile (datinile, obiceiurile şi tradiţiile) din Ţara Maramureşului, care au loc începând din 1 martie şi apoi la începutul lunii martie, denumită popular „marţ” sau „mărţişor”.

Fotografiile din expoziţie surprind scene din „şezătoare” şi mai ales modul în care sunt confecţionate aceste „mărţişoare arhaice” în atmosfera unei camere tradiţionale din satul Budeşti, aşa cum era şi în vremea moşilor şi strămoşilor noştri. Mărţişorul din bătrâni este o amuletă arhaică ce are aspectul unui romb alb-roşu care reprezintă soarele sau faptul că purtătorul amuletei s-a împrietenit cu soarele. Mărţişorul în sine este chiar torsada, împletitura celor două fire, unul alb (reprezentând perioada rece care trece – iarna, sau înţelep­ciunea bărbaţilor) şi unul roşu (reprezentând perioada caldă care vine – vara, sau viaţa care renaşte - femeia).
Acest şnur-talisman se poartă în satul Budeşti (judeţul Maramureş) singur (legat la înche­ietura mâinii stângi, legat la coarnele animalelor din gospodărie, legat la poartă sau la ferestrele caselor) sau împreună cu amuleta-soare (legate la piept la fete sau femei sau legate la „clop” - pălărie mică de paie - la feciori sau băr­baţi).
Valoarea apotropaică magică a acestor mărţişoare se păstrează doar dacă sunt confecţionate cu dragoste şi se dăruiesc din dra­goste, iar cei care le poartă au credinţă în puterea lor. În credin­ţele populare, „Mărţişorul” are o funcţie apotropaică.
Maramureşenii de azi, care se consideră urmaşi ai dacilor liberi, poartă mărţişorul până văd primul copac înflorit (în zonă primul înfloreşte mălinul) şi leagă mărţi­şorul de una din ramurile sale înflorite, având credinţa că gestul acesta este aducător de rod bun al naturii.
Aceste datini şi obiceiuri tradiţio­nale maramureşene prezentate în expoziţie sunt doar o parte din practicile culturale asociate zilei de 1 martie din România.
Ca o recunoaştere internaţională a valorii acestor tradiţii specifice pentru această zonă a lumii, U.N.E.S.C.O. a aprobat în sesiunea de la Jeju-2017 înscrierea acestora pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii dosarului multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of  March-România, Bulgaria, North Macedonia, Republic of Moldo­va). 

Expoziţia a avut mare succes şi va fi prezentă, probabil, şi la Bruxelles.