Tarom, povestea unui dezastru care se acutizează

Compania de stat Tarom, singura care opera şi în Baia Mare, este în picaj din toate punctele de vedere. Dezastrul companiei este ilustrat de un raport re­cent al Curţii de Conturi. Tarifele ne­com­petitive, mult mai mari decât a altor companii, managementul defectuos, pierderile uriaşe, flota învechită şi sche­ma stufoasă de personal fac din Tarom o companie aflată în prăbuşire liberă.

Potrivit raportului de audit al Curţii de Conturi, în perioada 2012 – 2016, pierderile realizate de societate au fost determinate în principal de rezultatele negative din activitatea de exploatare. „În perioada auditată, societatea a rea­lizat profit din activitatea financiară şi pierderi din activitatea de exploatare desfăşurată”, arată Curtea, precizând însă că, deşi prin bugetele de venituri şi cheltuieli a fost programată reducerea progresivă a pierderilor din exploatare, din 2014 societatea nu s-a încadrat în nivelul aprobat al pierderilor. „Rezulta­tele negative din activitatea de exploa­tare au fost cauzate în principal de ne­corelarea veniturilor cu cheltuielile, gradul de încărcare a aeronavelor (Load Factor) pe cursele interne şi externe si­tuându-se sub pragul de rentabilitate (BELF – Break-Even Load Factor) calculat în funcţie de gradul minim de ocupare al aeronavei la care veniturile sunt egale cu cheltuielile”, se arată în raport.
De altfel, în 2012, Tarom avea pierderi reportate din anii anteriori de 1.675.049  mii lei, cărora li s-au adăugat încă 545 milioane lei, astfel încât la finele anului trecut pierderile totale erau de peste 2 miliarde lei. „În perioada 2012-2016 societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545.339.980 lei, iar la finele exerciţiului financiar 2016 pierderea reportată preliminată a fost de 2.091.103.000 lei, astfel încât este puţin probabil ca în perioada următoare acţiunile TAROM să poată genera ve­nituri din dividende, astfel încât să devină atractive pentru investitori”, consideră Curtea de Conturi. În plus, începând cu exerciţiul financiar 2013 valoarea capitalurilor proprii s-a dimi­nuat la mai puţin de jumătate din valoa­rea capitalului social subscris. „Măsuri­le luate de managementul societăţii nu au dus la îmbunătăţirea raportului dintre capitalurile proprii şi capitalul social subscris şi vărsat, acesta diminuându-se de la 49,06% în anul 2013 la 45,69% în anul 2016”, se arată în raport. Drept urmare, şi valoarea acţiunilor a ajuns la mai puţin de jumătate faţă de aportul la capitalul social. „Diminuarea valorii capita­lurilor proprii (activului net contabil), concomitent cu creşterea numă­rului de acţiuni, a dus la diminuarea valorii contabile a acţiunilor TAROM, de la un maxim de 1,5 lei/acţiune în anul 2011 la 1,14 lei/acţiune în anul 2016, mult sub valoarea de aport la capi­talul social (de 2,5 lei/acţiune)”, a constatat Curtea de Conturi, acuzând cadrele din conducerea societăţii că nu au luat „măsuri suficiente şi adecvate pentru realizarea obiectivului strategiei guvernamentale privind privatizarea societăţii, respectiv acela de maximizare a preţului ce poate fi obţinut din vânzarea pachetului de acţiuni minoritar deţinut de stat la societate”.

Pierderile financiare sunt direct pro­porţionale cu satisfacţia clienţilor. Potrivit Curţii de Conturi: „Evoluția recla­mațiilor indică o diminuare con­tinuă a gradului de satisfacție a clien­ților în perioada auditată. Dintre acestea, ponderea este reprezentată de nere­gu­laritățile de zbor (anulări, întârzieri, modificări ale programului de operare zbor, pierderi de conexiuni). De remarcat însă că în perioada auditată sesiză­rile nu vizează personalul aeronavigant, confirmând astfel profesionalismul piloților TAROM. Conform datelor prezentate de Direcția Finan­ciară, neregularitățile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienții TAROM în cuantum total de 3.789.808 lei în perioada 2012-2016, cu impact negativ asupra bugetului companiei și asupra imaginii acesteia. Creșterea numărului de reclamații a determinat imposibilitatea urmăririi integrale a acestora de către personalul Biroului Customer Relations. La nivelul anului 2016, din cele 7.145 reclamații primite, numai 4.181 (58,51%) au fost analizate și so­lu­ționate.”

O altă problemă este instabilitatea. Raportul de audit arată că, în perioada 2012 – 2016, la conducerea Tarom s-au schimbat 39 de persoane, fie ca membri ai CA, fie din conducerea executivă. „În perioada auditată au avut loc numeroase schimbări în managementul companiei, ceea ce ar putea reprezenta un factor perturbator în elaborarea şi implementarea unei strategii coerente care să conducă la atingerea obiectivelor de performanţă”. Astfel, în perioada 2012-2016 mandatele membrilor CA au fost revocate de AGA de două ori pentru deficienţe manageriale/neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de mandat, iar o parte din membrii CA selectaţi conform OUG 109/2011 sau numiţi provizoriu, au renunţat la mandatul de administrator, prin demisie. De asemenea, conducerea executivă a suferit mai multe schim­bări, urmare renunţării la mandat sau revocării din funcţie pentru deficienţe manageriale.

Apoi, inexistenţa unei grile de sala­rizare unice, coroborată cu interpretarea unor clauze din contractele colective de muncă, au condus la numeroase litigii între salariaţi şi companie. Potrivit datelor transmise de Direcţia Finan­ciară din cadrul TAROM, la finele exerciţiului financiar 2015 compania a înregistrat cheltuieli cu provizioanele pentru litigii de muncă în cuantum de 34.988.120 lei, majorând substanţial pierderea înregistrată de societate.

În urma desfăşurării misiunii de audit, în opinia echipei de audit TAROM nu
și-a asumat și îndeplinit în mod real, economic, eficient și eficace obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de transport aerian, având în vedere următoarele aspecte:
- în perioada auditată nu au fost luate măsuri suficiente și adecvate pentru realizarea obiectivului strategiei guvernamentale privind privatizarea societății, respectiv acela de maximizare a prețului ce poate fi obținut din vânzarea pachetului de acțiuni minoritar deținut de stat la societate:
începând cu exercițiul financiar 2013 valoarea capitalurilor proprii s-a dimi­nuat la mai puțin de jumătate din
valoarea capitalului social subscris; măsurile luate de managementul societății nu au dus la îmbunătățirea raportului dintre capitalurile proprii și capitalul social subscris și vărsat, acesta diminuându-se de la 49,06% în anul 2013 la 45,69% în anul 2016;
- diminuarea valorii capitalurilor proprii (activului net contabil), concomitent cu creșterea numărului de acțiuni, a dus la diminuarea valorii contabile a acțiunilor TAROM, de la un maxim de 1,5 lei/acțiune în anul 2011 la 1,14 lei/acțiune în anul 2016, mult sub
valoarea de aport la capitalul social
(de 2,5 lei/acțiune);
- în perioada 2012-2016 societatea a realizat pierderi contabile în cuantum total de 545.339,98 mii lei, iar la finele exercițiului financiar 2016 pierderea reportată preliminată a fost de 2.091.103 mii lei, astfel încât este puțin probabil ca în perioada următoare acțiunile TAROM să poată genera venituri din dividende, astfel încât să devină atractive pentru investitori;
- introducerea managementului privat la nivelul TAROM nu a dus în totalitate la implementarea corectă a mecanismelor de bună guvernare, la asigurarea profesionalismului şi responsabilităţii deciziei manageriale;
- organele de conducere și administrare nu au manifestat voința necesară și nu s-au implicat suficient și constant pentru atingerea obiectivelor companiei.
Nu a fost atins în totalitate scopul strategiei guvernamentale privind introducerea principiilor de guvernanță corporativă, nefiind realizat obiectivul de eficientizare al companiei.
 

„Rezulta­tele negative din activitatea de exploa­tare au fost cauzate în principal de necorelarea veniturilor cu cheltuielile, gradul de încărcare a aeronavelor (Load Factor) pe cursele interne şi externe si­tuându-se sub pragul de rentabilitate (BELF – Break-Even Load Factor) calculat în funcţie de gradul minim de ocupare al aeronavei la care veniturile sunt egale cu cheltuielile”.
(Curtea de Conturi)