• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 01 Aprilie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 7 Octombrie , 2016

Strategia de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii

Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) „România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni”, Guvernul propune ca dezvoltarea teritoriului României în perspectiva anului 2035 să fie concentrată pe asigurarea unui teritoriu funcţional, administrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiţii atractive de viaţă şi locuire pentru cetăţenii săi şi să aibă un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.

 

SDTR stabileşte o viziune integratoare a acţiunilor de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, în conexiune cu evoluţiile din spaţiul european şi internaţional. În acest sens, SDTR vizează creşterea accesibilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei şi valorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţional şi deschiderea la Marea Neagră, pentru o repoziţionare a ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economice între spaţiul european vestic şi spaţiul estic.

 

Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educaţie, sănătate sau alte domenii, deciziile de politică publică produc efecte la nivelul teritoriului şi, implicit, asupra oamenilor. Pentru ca efectele să devină convergente este necesar ca deciziile publice să ia în considerare teritoriul, transformând particularităţile locale sau regionale în politici localizate în teritoriu. Teritoriul furnizează imaginea globală, integrată, care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziilor de politică publică şi la eficientizarea utilizării fondurilor publice prin alocarea fondurilor acolo unde indică necesităţile teritoriale.

 

Prin SDTR este stabilit cadrul strategic de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României pe termen lung, necesar pentru sprijinirea şi ghidarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel naţional, cu scopul valorificării oportunităţilor şi a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.

 

Strategia de dezvoltare teritorială a României este necesară deoarece asigură documentul-cadru care relaţionează în profil teritorial strategiile sectoriale naţionale, precum şi orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt şi mediu (ex: exerciţiile bugetare ale UE), reuneşte toate aspectele dezvoltării, problemele, tendinţele, potenţialul de dezvoltare şi riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exerciţiilor bugetare naţionale şi ale UE.

 

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), sub coordonarea primului-ministru, scenariul România Policentrică urmăreşte, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (oraşe mari / medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

 

Pe termen scurt, strategia a identificat ca acţiuni prioritare, printre altele, negocierea şi semnarea documentelor tehnice şi politice necesare racordării României la reţelele paneuropene de transport de energie, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - secţiunea Reţeaua de localităţi, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României şi elaborarea de planuri de prevenţie, pregătire şi intervenţie, revizuirea metodologiei privind conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor de urbanism, stabilirea mecanismului instituţional de cooperare pentru implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) etc.

 

Pe termen mediu, ca acţiuni prioritare sunt prevăzute: elaborarea de strategii instituţionale pentru toate zonele transfrontaliere, realizarea a cel puţin 10 proiecte investiţionale cu relevanţă SUERD finanţate din cadrul programelor operaţionale, realizarea a cel puţin două noi sisteme de traversare peste Dunăre şi a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creşterea lungimii digurilor construite (inclusiv pe Dunăre) şi asigurarea captării apei în bazine de refugiu, realizarea în minimum 10 oraşe reşedinţă de judeţ a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar şi a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale şi legături cu zonele de patrimoniu cultural şi centrele urbane şi rurale, realizarea de strategii pentru zonele urbane funcţionale, creşterea ponderii locuinţelor din mediul urban şi din mediul rural racordate la reţele edilitare de apă/canal şi  la staţii de epurare a apelor uzate, realizarea a cel puţin 5 sisteme de servicii publice integrate transfrontalier, din care cel puţin 2 servicii medicale, constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, reţea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general şi realizarea sistemului cadastral românesc.

 

Pe termen lung, Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze ţara nord-sud şi est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaţilor, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmaţiei), realizarea a cel puţin unei autostrăzi de legătură între Moldova şi Transilvania, realizarea a cel puţin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpaţii Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilităţii pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între oraşele cu potenţial de pol transfrontalier, modernizarea reţelei de transport feroviar, modernizarea reţelei de transport rutier, transformarea Bucureştiului într-un pol competitiv la nivel european, proiecte de investiţii pentru creşterea stocului de locuinţe sociale la nivel de unitate administrativă, reabilitarea a 10 centre istorice şi realizarea de lucrări de împădurire.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a Strategiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare a Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Acesta are în vedere principiul transparenţei şi al consultării instituţiilor relevante pentru implementarea strategiei. Planul de implementare se actualizează la intervale de 3 ani, pe baza concluziilor raportului periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se va constitui o unitate de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei, iar sistemul de monitorizare va fi verificat şi reactualizat anual, pentru a include noile reorientări strategice ori de politici.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.