Strategia Antidrog, sevraj şi risipă pe bani publici

Fiasco pe bani publici. Efectul Strategiei Naţionale Antidrog în perioada 2005-2012 a fost unul invers: traficul şi consumul de droguri au crescut în ultimii ani. Statul alocă un puhoi de fonduri pentru strategii lipsite de rezultate şi rupte de realitate. Un raport al Curţii de Conturi, care a auditat „performanţele” strategiei naţionale antidrog, demonstrează dezastrul din sistem, sesizat în repetate rânduri de GAZETA de Maramureş.

În luna februarie, un adolescent de 15 ani din Baia Mare a murit din cauza drogurilor. Toată lumea ştia că se droga de vreo doi ani, numai autorităţile nu. Tragedie? Cu siguranţă. Dar şi incompetenţă şi indolenţă în gestionarea unei probleme pe care, neputând s-o rezolve, autorităţile se mulţumesc s-o nege: consumul de droguri.

Povestea flagelului „morţii albe” care loveşte tot mai mulţi tineri nu e nicio noutate. Nici a traficului de droguri. O recunoaşte toată lumea, în afară de statistici şi scripte oficiale. Pe hârtie, totul e roz. Inclusiv, strategia naţională antidrog.

În urmă cu vreun an, Ministrul Educaţiei a fost interpelat de un deputat din Maramureş cu privire la consumul de droguri în şcoli. Era întrebat, concis, câţi elevi au fost depistaţi cu substanţe cu efect halucinogen în şcolile din ţară şi din Maramureş, cum colaborează Ministerul Educaţiei cu alte structuri şi ce se face efectiv în acest sens. Evident, răspunsul a fost unul tragi-comic. În loc de cifre concrete, ministrul a descris Strategia naţională antidrog. Un document „beton”, fără cusur, dar, realitatea dovedeşte că şi fără rezultate. Săptămâna trecută, Curtea de Conturi a publicat un raport care a auditat performanţele strategiei naţionale antidrog.

Concluziile sunt sumbre: deşi statul alocă resurse consistente pentru lupta împotriva drogurilor, strategiile imaginate de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) s-au dovedit a fi rupte de realitate.

Concret, strategia antidrog a avut un efect contrar. În loc să scadă, traficul şi consumul de stupefiante au crescut. Documentul demonstrează că fenomenul e scăpat de sub control.

Autorităţile visează frumos şi sperau ca în 2012 să funcţioneze un sistem integrat de instituţii şi servicii publice care să asigure reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Strategie după ureche, Auditorii Curţii de Conturi au stabilit că SNA 2005-2012 nu a avut la bază „criterii specifice, măsurabile, de atins, relevante”, iar pentru Planurile de acţiune 2005-2008 şi 2010-2012, nu au fost prevăzuţi indicatori comensurabili, care să permită evaluarea gradului în care activităţile au fost realizate şi, implicit, obiectivele specifice au fost atinse. „Mai mult, SNA 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanţare corespunzătoare a activităţilor prevăzute în cele două planuri de acţiune aprobate pentru implementarea SNA. Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia încă de la elaborarea sa, pe parcursul implementării au intervenit şi alţi factori care au avut o influenţă negativă, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea ANA, din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Reorganizarea a condus la pierderea capacităţii instituţiei de implementare a unor proiecte importante cu finanţare externă sau internă cu valori semnificative, la pierderi de resursă umană specializată şi de resurse logistice”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Totodată, s-a ajuns la situaţia în care ANA nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitară a luptei împotriva traficului şi consumului de droguri, desfăşurată de alte instituţii ale statului şi de organizaţii neguvernamentale. Cu alte cuvinte, fenomenul a cam fost scăpat de sub control. Tinerii, victimele consumului de droguri Consecinţele haosului din strategia ANA au fost imediate: consumul de droguri la nivelul întregii populaţii a crescut, în special în rândul tinerilor. „În perioada 2012-2013, în baza aceloraşi indicatori, s-a constatat o creştere a consumului de droguri la nivelul întregii populaţii (15-64 ani) şi cu precădere în rândul celei tinere”, se arată în raport.

Reprezentanţii Curţii de Conturi arată că banii au fost alocaţi haotic: „În lipsa unei alocări distincte a fondurilor pe fiecare activitate şi ca urmare a faptului că nici prin referatele de necesitate nu s-a menţionat activitatea pentru care se solicită fonduri, la nivelul niciunei structuri implementatoare nu s-a putut identifica, la finalul niciunui an din perioada supusă auditului, valoarea resurselor utilizate pentru realizarea fiecărei activităţi. Valoarea fondurilor externe nerambursabile utilizate pentru implementarea S.N.A. 2005-2012 a fost reconstituită doar global, pentru întreaga perioadă de implementare şi, în consecinţă, nu a fost posibilă o cuantificare, pe fiecare arie de intervenţie, a valorii fondurilor externe nerambursabile utilizate în realizarea activităţilor specifice structurilor beneficiare. Această situaţie s-a datorat faptului că raportările financiare şi de activităţi, prevăzute în cadrul proiectelor, erau întocmite de fiecare structură beneficiară, în funcţie de criteriile/formatul solicitat de finanţator, astfel că, la nivelul acestora, s-a urmărit respectarea acestor criterii şi nu evidenţierea şi raportarea distinctă a sumelor ce au fost utilizate punctual pentru realizarea unei anumite activităţi prevăzute în planurile de acţiune”.

Potrivit statisticilor, consumul de droguri începe de la vârste din ce în ce mai fragede, chiar de la clasa pregătitoare, iar numărul narcomanilor infectaţi cu hepatita B şi HIV s-a dublat. Ultimul raport al Agenţiei Naţionale Antidrog din anul 2014 are cifre alarmante: vârsta minimă a debutului în consumul de droguri a coborât în 2013 faţă de anul anterior de la 12 la 6 ani. Mai mult, în total, 30 de români şi-au pierdut viaţa din cauza drogurilor în 2013. Răspunde cineva pentru acest dezastru? 

Structura maramureşeană, incoloră, inodoră, insipidă

Evident că există şi structuri judeţene care, cică, se ocupă de problema drogurilor, a consumului, a prevenţiei, dar mai ales a concursurilor…

Mai mulţi ani, această structură judeţeană a fost condusă de colonelul Măcelaru, o figură tristă a perioadei de dinainte de 1989. Nu ştim ce l-a recomandat pentru o astfel de funcţie, dar putem spune că sub comanda sa a unei structuri ce avea în fişa postului activităţi împotriva consumului…au fost multe cazuri de consum maramureşean de droguri, în special în rândul tinerilor. Dar perioada Măcelaru a trecut şi, la timpuri noi, oameni noi.

Actualul şef al Centrului maramureşean este subcomisar Flavia Sălăgean din cadrul IJP Maramureş.

Noua conducere a acestei structuri a ieşit în evidenţă cu organizarea a două întâlniri în ultimii doi ani, cu presa maramureşeană. Cât despre prevenire, combatere…numai de bine!

În urmă cu doi ani am aflat că există strategii ale Centrului maramureşean pentru perioada 2014-2020. Pe 17 pagini au fost trecute texte frumoase despre lupta împotriva traficului de droguri a instituţiei naţionale. Ele au fost prezentate la foc automat şi cu eterna prezentare în powerpoint. 

Prezentarea strategiei a fost o sumară citire a unor pasaje din cele 17

O lectură nepalpitantă, neinteresantă şi fără vreo finalitate pentru cetăţenii acestui judeţ. Am cerut nişte statistici pe judeţ.

Flavia Sălăgean a spus că Centrul se ocupă cu prevenirea, nu cu statisticile la zi ale consumatorilor de droguri din Maramureş. Ceea ce este o scăpare, credem noi. Cum poţi face o prevenţie fără să ştii ce ai pe străzile judeţului? Am aflat cu stupoare că în 2013, la acest Centru nu a apelat nimeni pentru acţiuni de consiliere, dintre mulţii consumatori de droguri din nordul ţării. Iar în anul 2012 a fost un caz!

Desigur, în 2014, a avut din nou o întâlnire între presă şi centrul antidrog Maramureş, pe aceeaşi temă, mereu de actualitate, lupta împotriva consumului de droguri.

Ne gândeam că în acest an vor fi mai pregătiţi cei ce se ocupă de o astfel de chestiune delicată şi complexă.

Nici poveste! Acum a fost lansat un concurs pe teme de lupte antidrog, desene sau alte producţii artistice. Concursul se adresează elevilor şi cam atât.

Nicio dată despre consumatori, despre traficanţi şi traficul din nordul ţării. Aceeaşi lipsă de profesionalism care nu poate caracteriza activitatea poliţiştilor.

Dar ce mai poţi spune, avem o structură care se ocupă de fluturaşi, iar pe străzi se face trafic cu droguri la greu, aici şi în mai toate judeţele din România.

Iată ce scriam în urmă cu doi ani într-un material apărut în urma unei conferinţe de presă fantomatice ale unui centru fantomatic.

În urmă cu mai mulţi ani GAZETA de Maramureş a adus în atenţia publică fenomenul îngrijorător al consumului de droguri, mai ales în şcolile Băii Mari, chiar licee din zonele centrale ale municipiului. Ni s-a dat cu tifla chiar de către comisarul şef al IJP Maramureş de la acea vreme, Ioan Isac.

„Iată că, după mai mulţi ani, aflăm că totuşi consumul de droguri este o realitate în Maramureş. Doream ca acum să ni se pună la dispoziţie date concrete, cifre cu privire la consumul de droguri, în aşa fel încât să putem prezenta ceea ce este de fapt, ca părinţii, adulţii să poate lua măsuri, să ceară sfaturi, să acţioneze. În lupta împotriva consumului de droguri, presa are un rol foarte mare, sau ar trebui să aibă! Evident că realitatea noastră diferă de realitatea celor de la acest Centru fantomatic”, un fragment din acest text.

La începutul primăverii anului 2015, nimic nou, realitatea noastră diferă de realitatea lor! Din păcate!

Strategia Naţională Antidrog (S.N.A.) 2005-2012 nu a fost elaborată în baza unor criterii specifice, măsurabile, de atins, relevante, iar pentru Planurile de acţiune (2005-2008 şi 2010-2012) nu au fost prevăzuţi indicatori comensurabili care să permită evaluarea gradului în care activităţile au fost realizate şi implicit obiectivele specifice au fost atinse. Mai mult, S.N.A. 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care să se asigure o finanţare corespunzătoare a activităţilor prevăzute în cele două planuri de acţiune aprobate pentru implementarea S.N.A.

Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia încă de la elaborarea sa, pe parcursul implementării au intervenit şi alţi factori care au avut o influenţă negativă, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea A.N.A., din anul 2009, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.).

Deşi instituţiile aveau obligaţia de a pune la dispoziţia A.N.A. date şi informaţii cu privire la fenomenul drogurilor, obligaţie prevăzută atât în hotărârile de Guvern de înfiinţare/de organizare şi funcţionare a A.N.A., cât şi în Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, în fapt unele dintre acestea fie au refuzat să pună la dispoziţia A.N.A. aceste date şi informaţii, fie atunci când au fost transmise astfel de date/informaţii, acestea nu au fost concludente.

În perioada 2012-2013, în baza aceloraşi indicatori, s-a constatat o creştere a consumului de droguri la nivelul întregii populaţii (15-64 ani) şi cu precădere în rândul celei tinere.

La nivelul niciunei structuri de specialitate din cadrul A.N.A. nu a fost analizată eficienţa, eficacitatea şi economicitatea fondurilor utilizate pentru implementarea activităţilor, astfel de analize fiind efectuate doar prin prisma acceptării de către finanţatorii externi a rapoartelor specifice şi rambursării fondurilor corespunzătoare activităţilor realizate.