• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Aprilie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 11 Februarie , 2019

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a bovinelor din Sighet devine un punct de lucru. Bruna de Maramureş „absorbită” de Târgu Mureş

Nicolae TEREMTUŞ

Situaţia Staţiunii din Sighet se regăseşte la multe  alte Staţiuni de cercetare din ţară. Din păcate, Cercetarea este un fel de activitate de care autorităţile s-au ferit, au evitat să finanţeze Cercetarea şi până la urmă a trebuit să ia o hotărâre, respectiv reorganizarea acestor Staţiuni.
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Bovinelor (SCDB) Sighetu Mar­maţiei a devenit de mult timp o oaie neagră a agriculturii şi o vacă bună de muls pentru cei cu apetit pentru afaceri imobiliare. În urmă cu mai mulţi ani, din cauza lipsei de bani şi de interes din partea statului, din vechea unitate de cercetare a rămas doar un patrimoniu uriaş, aflat în paragină, un morman de fiare vechi, nişte utilaje demne de muzeu şi câteva capete de „Brună” care trăiau în grajduri părăginite, incredibile. Pe această afacere cu miros de grajd s-au cocoţat diverşi potentanţi ai zilei şi samsari imobiliari care visau la clădirile şi terenurile staţiunii, aflate în „zona de aur” a municipiului de peste Deal. Staţiunea s-a „născut” în 1972, şi a fost „botezată” iniţial Staţiunea de Cercetări Zootehnice. Fiind agreată de Ceauşescu şi pricop­sită cu o avere uriaşă: peste 2.500 de hectare de teren, 320 de angajaţi, dintre care 60 de cercetători, 1.600 de capete de bovine şi nişte clădiri uriaşe situate la intrarea în Sighetu Marmaţiei, „ursitoarele” politice îi prevedeau un viitor de aur. De aici s-au livrat circa 10.000 de vaci performante în ţară, aici a fost obţinut primul taur fără coarne din naştere, aici s-a reuşit obţinerea unei rase mixte, pentru carne şi lapte. Sta­ţiunea avea numeroase laboratoare, dar tot nu scotea profit din zootehnie. În schimb, primea un colac de salvare din subvenţiile Statului şi reuşea să-şi acopere minusurile din culturile vegetale şi activităţile conexe.
După Revoluţie, însă, din cauza cadrului legislativ dezastruos, a lipsei de interes şi de bani, în unitatea de elită ceauşistă au mai rămas puţini angajaţi şi puţine bovine. Începuse declinul, începuse operaţiunea „dis­pa­riţia”, operaţiune finalizată recent cu o hotărâre de guvern prin care Staţiunea de la Sighetu Marmaţiei este preluată cu totul de către Sta­ţiunea din Mureş.
Dar istoria Brunei de Maramureş începe de pe la sfârşitul anilor 1880. Este mai mult decât interesant acest parcurs pe care l-am găsit între datele şi notele celor de la Staţiunea din Sighet. Într-un mod sintetic vă prezentăm cum s-a ajuns la Bruna de Maramureş.

1881 - primele informaţii despre taurinele de rasă Brună, varietăţile Algau, Montafon şi Inntal aduse prin lucrătorii specialişti forestieri austrieci stabiliţi în zona Maramureşului Istoric.
1883 - aprecierea de care s-a bucurat rasa Brună, a făcut ca Ocoalele Silvice Sighet şi Vişeu să favorizeze importu­rile de vaci, juninci şi tauri. Reprodu­cători masculi se distribuie în Mara, Berbeşti, Giuleşti, Cuhea, Dragomireşti ş.a. pentru încrucişări cu Sura de Stepă mai ales cu Sura de Munte (Mocăniţa).
1900 - la Săpânţa se înfiinţează o fermă de 25 de vaci şi un taur.
1904 - începând cu acest an se importă din Elveţia şi Austria circa 300-400 animale de reproducţie, femele şi masculi. Statul suportă 20% din valoarea animalelor şi transportul lor, iar diferenţa se plăteşte în rate de către crescători. Se pun bazele controlului producţiei de lap­te şi înscrierea în registrul genealogic.
1911 - statul organizează la Vişeul de Sus, muntele Lutoasa, o lăptărie dotată cu toate cele necesare şi amenajări pentru creşterea a 300 vaci ca model pentru creşterea rasei şi valorificarea pro­ducţiei.
1921 - apare „Legea pentru îmbună­tăţirea animalelor” şi „Proiectul de Statut al Sindicatului Comunal pentru creşterea şi îmbunătăţirea animalelor şi industrializarea cooperativă a produselor lor” - se înfiinţează Comisia Zootehnică a judeţului Maramureş.
1924 - se înfiinţează o Staţiune de montă la Sighet - se organizează la Cluj: „Pri­ma expoziţie zootehnică a Ardealului şi Banatului” la care crescătorii din Maramureş participă cu rasa „Brună”.
1925 - se înfiinţează un depozit de tauri la Sighet.
1927 - există cerinţe de rasă „Brună” din Maramureş la export.
1928 - apare prima schiţă a hărţilor de zonare a raselor, în care apare şi rasa „Brună”.
1941-1944 – se extinde controlul producţiei de lapte în 19 localităţi din judeţul Maramureş pe un efectiv de 1.503 vaci din 1.044 gospodării.
1952 - se introduce la Sighet, Registrul provizoriu al vacilor supuse controlului şi Registrul de înscriere a descen­denţilor din părinţi cuprinşi în control.
1954-1955 – controlul producţiei de lapte se efectuează în toate unităţile de stat şi cooperatiste precum şi la gospodăriile populaţiei.
- Bonitarea şi clasarea vacilor şi tineretului cu eliberare de certificat de origine.
- Acordarea de prime din partea statului.
- În raioanele Sighet şi Vişeu se realizează anual 2.500 tăuraşi şi 20.000 viţele, din care 70% în zona Sighet.
1955 - primul târg expoziţie la Sighet numai cu rasa Brună.
1959 - recunoaşterea rasei Bruna de Ma­ramureş ca populaţie de sine stătă­toare - primele cercetări asupra rasei.
1969 - apare o nouă zonare a raselor pe teritoriul României.
1980 - Elaborarea „Programului de ameliorare a rasei „Bruna de Mar­amureş” în nord estul Transilvaniei - Ponderea rasei creşte la peste 30% din efectivul de taurine în România.
1990 – Record absolut – vaca Iza (SCDB Sighet) realizează o producţie de 11.660 kg. lapte.
Toate aceste informaţii nu fac decât să sublinieze pierderea pe care nordul ţării o înregistrează prin dispariţia Staţiunii din Sighet. Să mai spunem că în hotărârea de guvern prin care are loc fuziunea este şi o anexă cu patrimoniul celor două Staţiuni. Cea din Mureş are o valoare de inventar de peste 4 milioane lei, iar Staţiunea din Sighet peste 800 de mii lei. Poate părea o diferenţă care ar justifica transformarea Staţiunii din Sighet într-un punct de lucru, dar zestrea maramureşeană are o valoare mare prin rasa Bruna de Maramureş, o rasă valoroasă. Vacile Bruna de Mara­mureş sunt vaci de lapte şi carne şi pot face ­diferenţa prin o exploatare corectă. În ultimii ani au apărut multe teorii cu privire la creşterea bovinelor. Au fost promovate rasele de carne. Dar după câţiva ani promovarea acestora s-a stins deoarece s-au dovedit a nu fi viabile în crescătoriile de munte.

Am vorbit cu directorul (încă) Staţiunii din Sighet, Vinicius Pop, despre aceas­tă situaţie, despre ce a fost şi ce va fi.
„Aici va rămâne un punct de lucru. Nu se schimbă nimic! Rămâne în continuare ceea ce a fost doar atâta că de acum încolo sperăm să primim de la guvern şi banii necesari pentru funcţio­nare. Până acum nu am primit nimic, eram bugetari cu autofinanţare. Legea prin care se propunea unirea Staţiunilor este din 2009, Legea 45, şi s-a întâmplat acum, în 30 ianuarie. Asta e. Staţiunea va deveni Staţiunea… cu numele de Târgu Mureş, iar noi un punct de lucru. Aşa cred. O să vedem peste o lună, mai exact.
A avut loc fuziunea cu cei din Târgu Mureş pentru că şi acolo este o Staţiune pentru creşterea bovinelor. În România sunt şapte Staţiuni pentru bovine. Bruna era la Sighet, Bălţata Româ­nească în Târgu Mureş, tot Bălţată în Arad şi s-au unit mai multe Staţiuni. Practic, guvernul a vrut atâtea Staţiuni. Pe toate zonele avem 120 de Staţiuni şi nu sunt bani. Iar cercetare fără fonduri nu se poate face. Şi o ţară fără cer­ce­tare… e cam rău”, ne-a explicat directorul Pop.

Specialistul maramureşean ne-a po­vestit şi despre rasa Bruna de Mara­mureş şi de faptul că ea nu se va pierde prin fuziunea cu Târgu Mureş.
„Nu se va pierde. Noi am menţinut nucleul ăsta de Brună! Aici la noi au venit alţii cu idei, cu rase de carne… Nu am nimic cu rasa de carne, dar să fie rasă de carne, nu să facă metişi… Noi nu am amestecat Bruna cu nimic. Ţinem evidenţe. La ora actuală, dacă vând un animal mi se cere tată, mamă, bunic, bunică, străbunic, străbunică, la Bucureşti, la Centrul de selecţie de unde este eliberat un certificat de origine a animalului şi că poate fi vândut oriunde în lume sau UE. Putem certifica că Bruna a rămas o rasă curată.
Bruna de Maramureş este o rasă valoroasă. Înainte de 1989 a reprezentat 36% din totalul celor patru rase care erau în România. Şi are un atu! Laptele de la Brună are o cazeină mult mai bună decât de la celelalte şi se pretează la prelucrare. Dă produse mult mai bune. Sigur, înainte de 1989 am avut o Staţiune mult mai mare. Revoluţia ne-a prin cu 1.600 de capete şi cu 360 de angajaţi. Am rămas cu sub 8%. Suntem acum 13 salariaţi din care doi cu studii superioare. În ce priveşte patrimoniul… În Legea 45 completată cu Legea 72/2011 figurăm cu peste 500 de hectare situate pe cinci UAT-uri. Este vorba de: Bocicoiul Mare, Sighetu Marmaţiei, Sarasău, Săpânţa şi Remeţi. Terenul este destul de împrăştiat şi sunt mai mult pajişti naturale. Arabil avem foarte puţin. Sper ca lucrurile să meargă bine şi Bruna să rămână, pentru că aici e locul ei!
Am mai spus, alţii au început cu treaba asta cu… şi s-a dovedit că nu e aşa de bună. Nu e bine să ne pierdem rasele pe care le avem. Pinzgău de Transilvania dispare şi… eu spun că Bruna încă… eu spun că vina a fost a celor de la selecţie, adică a ministerului Agriculturii care a desfiinţat Controlul oficial al producţiei de lapte. Aproape 20 de ani! L-a reintrodus de vreo şase ani. Noi, la Staţiune am ţinut evidenţele şi am făcut numai montă artificială, ne-am văzut de treabă ca şi înainte de 1989 şi cu eforturi foarte mari. De multe ori am adus şi bani de acasă pentru a putea continua… Nu poţi face cercetare… ultimul proiect cu ministerul l-am avut în 2008. Atunci când a venit criza. Atunci au tăiat 75% din banii pe anul respectiv. Din păcate, fără bani nu prea se poate face nimic. Nu vreau să dau vina pe minister, dar cercetarea e cercetare. Nu-i un strung, nu-i o fabrică de şuruburi, aici lucrăm cu animale vii, lucrăm sâmbăta, dumi­nica, este foc continuu…”, a spus Vi­nicius Pop.      

 

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
 

Art. 1. – Se reorganizează Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu Mureș, cu sediul în localitatea Sângeorgiu de Mureș, strada Mariaffi Lajos, nr. 9, județul Mureș, în instituție de drept public organizată ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești”, denumită în continuare Stațiunea, prin fuziune prin absorbție cu Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet, care se desființează.

Art. 2. – (1) Patrimoniul Stațiunii este constituit din patrimoniul actual al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu Mureș precum și din patrimoniul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Sighet, preluat potrivit situațiilor financiare întocmite în conformitate cu preve­derile art. 28 alin. (11) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare și a protocolului de predare – primire, încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(4) Stațiunea administrează suprafața de teren agricol și neagricol din domeniul public al statului de 914,4147 ha, potrivit anexei nr. 3 la Hotărârea de Guvern nr.1705/2006, cu modificările și completările ulterioare, înscrisă în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, din care la numărul de inventar MFP 117468 suprafața de 355,9023 ha și la numărul de inventar MFP 117200 suprafața de 558,5124 ha.
Personalul Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet se preia de Stațiune fără concurs, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 45/2009, cu modificările și completările ulterioare, iar cel al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Târgu Mureș, care se reorganizează, este și rămâne angajat în cadrul Stațiuni, în aceleași funcții, în termenele și condițiile prevăzute pentru fiecare categorie de personal.
(2) Stațiunea preia pe bază de protocol de predare-preluare contractele individuale de muncă ale personalului de la Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet cu care fuzionează.
(3) Preluarea personalului se face cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, cu modificările ulterioare și ale Legii nr. 319/2003 privind Statutul perso­nalului de cercetare-dezvoltare.
(4) Salarizarea personalului Stațiunii se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare, care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.