Sorin Bota, un mandat pentru Maramureş!

Reporter: Este vacanţă parlamentară, ce fac parlamentarii în vacanţă?

Sorin Bota: Muncesc, nu stau doar în vacanţă. Ne întâlnim cu oamenii din Colegiu, discutăm problemele lor, căutăm soluţii, căutăm proiecte de legi sau hotărâri de CJ, care să ducă la rezolvarea situaţiilor pe care ei le reclamă sau le doresc să fie soluţionate într-un anumit mod. Facem legi, am un portofoliu de câteva legi pe care în toamnă vreau să le depun la Parlament, ca iniţiativă legislativă, tot ca urmare a discuţiilor cu cetăţenii şi cu agenţii economici.

Pe de altă parte, în această perioadă de vacanţă am fost şi la câteva discuţii în cadrul Guvernului, am participat şi la întâlnirea cu FMI şi Banca Mondială şi CE, la aceste întâlniri aş putea spune că am avut succes cu discutarea legii privind reducerea datoriilor sau ştergerea dobânzilor şi penalizărilor la firmele care au datorii, dacă şi le plătesc. Sper să se materializeze proiectul de lege şi în septembrie să fie aprobat. Muncim, ne luptăm cu sistemul!

Rep.: Unul din subiectele acestei veri a fost CFR Marfă. Ce ne puteţi spune despre privatizarea acesteia?

S.B.: Am evitat să comentez ce se întâmplă în general în transporturi, în ultima perioadă. Eu mi-am păstrat poziţia pe care am avut-o şi când eram în opoziţie, faţă de CFR Marfă, respectiv să fie curăţată de căpuşe şi repusă pe linia de plutire şi pe profit.

Exact cum am făcut în 2001-2002, după care a fost pe profit până în 2007, cu program de investiţii, modernizări. A ajuns să aibă veleităţi de companie regională. Să ne amintim că în 2006 se înscrisese la licitaţia pentru cumpărarea companiei maghiare de transport marfă, dar cineva a decis să nu se mai participe la acea achiziţie. Din acel moment, CFR Marfă a început să fie condusă în mod defectuos, tocmai pentru a fi adusă pe minus, prăduită, transformată într-o gaură neagră a economiei, în timp ce ea fusese o perlă a acesteia. Aceste lucruri nu ar trebui trecute cu vederea, autorităţile statului competente ar trebui să se ocupe, să vadă de ce s-a ajuns în această situaţie, iar Guvernul să renunţe la moştenirea tratatelor încheiate în guvernarea precedentă. Problema CFR Marfă şi Oltchim sau soluţiile pe care guvernele anterioare le-au avut în vedere pentru aceste două mari companii de stat au fost cele negociate cu FMI în sensul de a le prădui prin privatizare.

Din păcate, guvernul instalat anul trecut a fost prins în cleştele acordului cu FMI şi trebuia să respecte prevederile acordului. Din punctul meu de vedere, pot să spun că ne-am dorit şi am sperat ca cele două privatizări să fie un eşec, să nu iasă, lucru care s-a şi întâmplat. Ne-am dorit ca aceste privatizări să nu iasă, în primul rând pentru că erau împotriva firii, împotriva românilor, a României. Să privatizezi companii căpuşate, aduse în prag de faliment de guvernanţii din ultimii 8 ani, să le privatizezi când este criză financiară, industrială, economică, când nimeni nu are bani de investiţii, când nimeni nu îşi poate face un plan de afaceri, tu te trezeşti să vinzi numai pentru a le lua cineva pregătit să le ia pe nasturi?

Au fost un eşec, dar din punctul meu de vedere a fost un mare succes al României sau am avut noroc că nu s-au privatizat. Sper ca guvernanţii şi guvernul şi ministerul economiei, al transporturilor să-şi bage minţile în cap, să se apuce de treabă! De doi ani de zile aceste companii au stat într-o instabilitate juridică, economică, financiară, angajaţii au fost cu sufletul la gură, iar gaura neagră din economie s-a făcut şi mai mare. Trebuie să trecem la un management performant pentru aceste companii, trebuie să le refacem din punct de vedere al atractivităţii economice şi al importanţei lor pe piaţă, trebuie să le repunem la locul potrivit, iar după aceea, dacă vom considera că e nevoie să vindem 100%, 50%, 20% din aceste companii, vom decide în aşa fel încât să fie benefic şi să aducem şi bani la buget.

Din păcate, guvernul a moştenit acel acord care a trebuit respectat, eu am spus că în cazul CFR Marfă ar fi trebuit să se negocieze cu FMI pentru a se renunţa la această măsură, nu s-a obţinut acest lucru. Din păcate, viaţa nu ţine cu hoţii, mai ţine şi cu românii. Nu vreau să se înţeleagă că cei care au participat la aceste licitaţii sunt actorii principali ai situaţiei în care au ajuns companiile mari de stat.

Rep.: Până la urmă, România chiar are nevoie de aceste acorduri cu FMI?

S.B.: E greu de spus, acum când s-a terminat acordul cu ei, când avem de returnat banii care ne-au fost acordaţi, când am scăpat de efectele dure ale crizei, e greu să compari merele cu perele.

Uneori sunt buni cei de la FMI, alteori fac mai mult rău decât bine. În cazul nostru, cred ca a fost un rău necesar şi este bine că l-am avut şi că am trecut acordul cu bine. Mai trebuie să returnăm banii, şi asta este partea dificilă în acest an, şi anul viitor vom avea un vârf de sarcină financiară, dar suntem destul de pregătiţi şi vom putea face faţă acestui hop. Ar fi mult prea mare paguba politică pentru USL, pentru partidele din cadrul USL dacă nu ar face faţă cu succes acestor provocări ale acestor guvernări.

Rep.: Revenind în Maramureş, în urma vacanţei active pe care aţi avut-o, ce

s-ar putea spune despre situaţia Maramureşului acum?

S.B.: La nivelul judeţului, de când sunt parlamentar, mi-am permis să fac critici, declaraţii, să încerc să fac ceva şi am constatat că aici lucrurile se fac foarte greu, iar după un an de la alegerile locale, de la instalarea noii conduceri a judeţului, lucrurile nu au progresat cu viteza forţei politice pe care o avem la nivelul Maramureşului. Este inadmisibil, şi ar trebui scoşi total de pe scena politică cei care au fost îndrituiţi, responsabili prin fişa postului cu dezvoltarea acestui judeţ, cu ceea ce înseamnă oferirea de perspective economice pentru Nordul ţării. Maramureşul nu are o strategie de dezvoltare, nu are o strategie sectorială pe nici un domeniu, are doar înşiruiri de dorinţe ale maramureşenilor sau ale oamenilor politici, şi care nu sunt fundamentate economic, nu sunt aşezate într-o structură care să demonstreze atât necesitatea lor ca investiţii, cât şi eficienţa lor economică şi rezultatul pe care-l aduc în plusvaloarea calităţii vieţii judeţului.

Nu poţi să faci o dezvoltare în acest judeţ pentru că nu ai la bază o strategie, pe care ţi-o cere orice finanţator, fie UE, fie o altă instituţie financiară naţională sau internaţională. Am umblat în toate zonele judeţului şi nu avem o mare investiţie pe turism. Ce fac privaţii la nivelul lor, cu potenţialul lor, mai creează câte o oază de satisfacţie turistică pentru cei care vin în Maramureş. Dar aceşti turişti sunt dezgustaţi de drumurile din Maramureş, de tot ceea ce găsesc ca ofertă de infrastructură. Unii dintre cei care au condus sau conduc judeţul s-au mulţumit cu ceea ce ne oferă natura şi nu au făcut mai nimic pentru a adăuga un plus de valoare atracţiilor turistice în nordul ţării.

În acest context, reamintesc că acest mandat al meu de parlamentar este dedicat prioritar refacerii infrastructurii rutiere în judeţ. Cred că acest demers al meu va avea succes, cel puţin în cazul drumurilor naţionale, anul acesta, chiar dacă unii au criticat la începutul anului că nu se lucrează pe aceste drumuri, iată că totuşi se lucrează.

Chiar vom avea luna viitoare închiderea lucrărilor pe DN18 - Sighet-Moisei, o lucrare realizată aşa, fără buget, dar am reuşit să aducem bani pe parcursul anului, aşa cum am promis la început.

Evident, acum, unii se împăunează cu ceea ce nu au făcut, dar oamenii bănuiesc că au putere de discernământ şi înţeleg cine face sau nu ceva pentru ei şi pentru acest judeţ. Anul viitor se vor încheia lucrările pe celelalte drumuri naţionale, din păcate la nivel de drumuri judeţene suntem într-un film de groază! Poate vom reuşi să terminăm drumul Baia Sprie - Bârsana, după 8 ani de zile. O situaţie jenantă, dezgustătoare, nici nu vor avea voie să spună vreodată, să se laude că au făcut acest drum, să începi lucrările şi să le termini în 8 ani de zile este prea mult, şi alt drum nici nu au mai început!

„Trebuie să ieşim din lentoarea cu care se întâmplă lucrurile în Maramureş, altfel nu se va putea dezvolta acest judeţ.”

 

Marius Sorin Bota