• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 06 Decembrie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 15 Noiembrie , 2019

„Satul și spiritul românesc, între tradiție și actualitate. Lectura Sfintei Scripturi și provocările transmiterii credinței”

La sediul Facultății de Teologie Ortodoxă, din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, a avut loc miercuri seara, 6 noiembrie 2019,închiderea lucrărilor științifice ale Simpozionului internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, intitulat „Satul și spiritul românesc, între tradiție și actualitate. Lectura Sfintei Scripturi și provocările transmiterii credinței”.

 

 

Timp de două zile, peste 70 de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, alături de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, au dezbătut diferite teme și probleme de actualitate care se înca­drează în tematica simpozionului.
De la ora 19:00, în aula facultății, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Săla­jului, au avut loc concluziile simpozionului prezentate de către pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic, pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, directorul de departament al facultății, și pr. conf. univ. dr. Cristian Sonea, prodecanul facultății.
Cu această ocazie, a avut loc un concert festiv susținut de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă, dirijat de prof. Anca-Mona Mariaș, de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, care a pregătit un program special cu membrii corului, în cadrul unui masterclass coral, desfășurat în perioada 28 octombrie – 6 noiembrie, la se­diul facultății.

Corul bărbătesc a bucurat auditoriul cu piese din repertoriul tradițional românesc și internaţional, alătu­rându-li-se basul Petru Burcă, de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, soliștii lucrării „In Memoriam”, David și Teodor, din Corul de copii „Junior Vip”, acompaniați la pian de prof. Elena Cuteanu și Cristina Țupa. Evenimentul a fost prezentat de prof. univ. dr. Elena Chircev, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
La final, Părintele Mitropolit Andrei a ținut un scurt cuvânt de învățătură și i-a felicitat pe organizatori și pe toți participanții.

La Simpozionul internațional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, desfășurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în perioada 4-6 noiembrie 2019, au fost susținute peste 70 de referate ale unor participanți de pe aproape toate continentele. Mai exact, au avut loc luări de cuvânt ale unor teologi și profesori din Germania, Elveția, Armenia, Liban, Statele Unite ale Americii, India, pe lângă cei din țara gazdă.
Manifestarea științifică a fost deschisă marți, 5 noiembrie, în Aula Magna a Universității „Babeș-Bo­lyai”, prin sesiunea inaugurală, în cadrul căreia au luat cuvântul Înalt­preasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Preasfințitul Pe­troniu, Episcopul Sălajului, Preasfin­țitul Timotei, Arhiereul-Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, și un invitat din Germania. Tot în Aula Magna a avut loc festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa preotului ortodox Eugen Pentiuc, profesor de studii biblice și limbi semitice la Institutul de Teologie „Sfântul Vladimir” şi la Institutul Teologic „Sfânta Cruce” din Brookline, Boston, SUA.
Apoi, lucrările Simpozionului in­ter­național s-au desfășurat la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, pe șase secțiuni: Teologie, Teologie biblică și sistematică, Teologie istorică, Teologie prac­tică, Muzicologie și Artă sacră.

Preasfințitul Părinte Timotei Săt­mă­reanul, Arhiereu-Vicar, a par­tici­pat, din încredinţarea Preasfin­ţitului Părinte Iustin, Episcopul Mara­mu­reşului şi Sătmarului, la simpozion și a susținut referatul cu titlul „Satul românesc - vatra credinței bise­ricești și a culturii naționale”.

Participanţii la simpozion și-au manifestat speranța că eforturile lor vor contribui la conștientizarea misiunii pe care cu toții o avem pentru păstrarea și transmiterea credinței într-o lume în care provocările sunt tot mai variate și tot mai delicate. „Este o responsabilitate pe care dorim să ne-o asumăm cu realism și să o trăim în Duhul Sfânt”, au conchis reprezentanții Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

De asemenea, în cadrul manifes­tării științifice, în holul de la etajul I al facultății, a avut loc o expoziție de artă sacră a profesorilor de la specializarea Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă. Au expus: prof. univ. dr. Marcel Muntean, pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, lect. univ. dr. Claudia Cosmina Trif, lect. univ. dr. Răzvan Alin Trifa, lect. univ. dr. Marius Dan Ghenescu, asist. univ. dr. Victoria Alina Grădinar și prof. asociat Gabriel Ștefan Solomon.
Pentru buna desfășurare a evenimentului, alături de conducerea facultății și secretariatul instituției, reprezentat prin preotul Cosmin Trif, secretarul-șef, s-au implicat Voluntarii FTO, coordonați de dr. Teodora-Ilinca Mureșanu și drd. Ionuț Chifa.

Simpozionul face parte din suita de manifestări științifice ale facultății, proiectate pentru anul universitar 2019-2020 și se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ­ne a anului 2019 ca „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

 

 

În raportul-sinteză al Simpozionului, organizatorii au prezentat următoarele concluzii:
1. Satul tradițional a fost mediul de gestație a spiritualității românești, iar Sfânta Scriptură a fost fermentul care a pus în mișcare această spiritualitate;
2. O pondere foarte însemnată a misiunii Bisericii Ortodoxe Române se desfășoară în mediul rural, unde întâlnirea cu modernitatea are note specifice;
3. Au fost analizate accentele specifice mediului urban și celui rural și relația dintre ele în context românesc, dar și est-european;
4. Au fost dezbătute, din perspec­tive foarte diverse, provocările pe care societatea contemporană le ridică în privința proclamării Sfintei Scripturi și a receptării conținutului credinței;
5. Traducerile Sfintei Scripturi în limbile moderne au contribuit în mod esențial la formarea limbii culte. Efortul de traducere nu a fost niciodată scutit de dileme specifice, mai cu seamă când era vorba de alegerea între o traducere literală sau una interpretativă. O contribuție culturală importantă, care trece dincolo de granițele confesio­nale, o reprezintă traducerile din literatura dogmatică și cultică;
6. În cadrul secțiunii dedicate Muzicologiei au fost subliniate contribuțiile unor mari perso­nalități precum: Anton Pann, Mitropolitul Iosif Naniescu, Ierodiaconul Grigorie Țurcanu, preotul Florin Bucescu sau muzicianul Constantin Catrina;
7. Opera și activitatea marilor patriarhi Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, dar și a altor ierarhi au fost evocate în cadrul secțiunii de istorie bisericească.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.