• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 17 August 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 7 Mai , 2018

Samoilă Mârza (1886-1967). Fotograful Unirii

Ionela Simona Mircea – Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia

S-a născut la 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, comuna Sântimbru (actualul judeţ Alba), în familia lui Ştefan Mârza şi a Anei. A absolvit şase clase la Şcoala confesională primară din Galtiu, iar mai târziu, altele şase la Alba Iulia, cu mari sacrificii din partea părinţilor. Ulterior, pentru a îmbrăţişa o profesie, părinţii l-au înscris la fotograful Iainek din Sibiu, unde, ca ucenic între anii 1909 şi 1911, a deprins arta fotografiei, cumpărându-i totodată un aparat de fotografiat la preţul unei perechi de boi.
După izbucnirea Primului Război Mon­dial, a fost mobilizat în armata austro-ungară, fiind trimis pe frontul din Galiţia. Cu unitatea sa a ajuns până la Riga, în Letonia. A fotografiat tranşee, linii de front şi ostaşi, încercând să adune imagini care să rămână dovezi despre ceea ce înseamnă războiul, cu toate ororile lui. În 1916, datorită intrării României în război alături de Antantă, printr-o decizie a Puterilor Centrale, regimentele din armata austro-ungară, formate din militari români, au fost transferate de pe frontul din Galiţia pe cel din Italia, motivul principal fiind refuzul românilor de a lupta împotriva „fraţilor” de dincolo de Carpaţi. Pe frontul din Italia a ajuns şi Samoilă Mârza, în cadrul serviciului topografic şi fotografic al armatei austro-ungare.

Sfârşitul războiului l-a găsit pe Samoilă Mârza la Trieste. În condiţiile retragerii disciplinate a românilor din armata austro-ungară de pe frontul italian, organizată de Consiliul Naţional Român Central, Mârza a ajuns la Viena, în 10 noiembrie 1918. Patru zile mai târziu a participat la ceremonialul de depunere a jurământului militar şi la slujba religioasă de sfinţire a primului drapel tricolor al Consiliului Naţional Român Militar, înfiinţat la 1 noiembrie 1918, manifestare desfăşurată în curtea cazărmii Ferdinand, în prezenţa locotenentului Iuliu Maniu, reprezentantul Consiliului, a generalului Ioan Boeriu şi a capelanului militar Iuliu Hossu. Cu acest prilej, Samoilă Mârza a surprins, prin intermediul a trei fotografii, grupurile mari de români, foşti militari din armata austro-ungară, singurele fotografii cu valoare de document de la această manifestare care a făcut cunoscut idealul românilor militari ardeleni în spaţiul european, importantă pentru istoria noastră naţională.
A ajuns la Galtiu la 29 noiembrie 1918 şi a participat la organizarea plecării delegaţiei satului său natal la Alba Iulia, la Marea Unire, realizând trei fotografii-document.
La 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza nu s-a aflat în sala Casinei militare (Sala Unirii), deoarece nu avea credenţional, ci s-a aflat în mijlocul românilor de pe „Câmpul lui Horea”.
A venit cu bicicleta, pe care a adus aparatul de fotografiat, trepiedul şi geanta cu clişeele pe sticlă. După ce a ascultat discursurile episcopilor Miron Cristea şi Iuliu Hossu, a realizat şase fotografii memorabile, singurele care confirmă vizual desăvârşirea României Mari.

În 1919, Samoilă Mârza a întocmit un album, intitulat „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, prezentat în paginile ziarului Alba Iulia din 11 martie 1919. În timp, acest album l-a multiplicat, noile exemplare fiind oferite, cu diferite prilejuri, unor personalităţi din viaţa politică şi culturală românească din perioada interbelică. Se cunosc astăzi trei asemenea albume. Unul ofe­rit lui Nicolae Iorga şi altul lui Iuliu Maniu, la scurt timp după Marea Unire. Primul se păstrează la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, Cabinetul Stampe, iar al doilea la Direcţia Arhivelor Naţionale istorice Centrale din Bucureşti.
Al treilea album, oferit episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, a fost dat spre păstrare savantului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, după moartea acestuia albumul rămânând fiicei sale, Viorica Lascu care, din păcate, nu-l mai deţine.

Din postura de furnizor al Casei Regale, Samoilă Mârza a imortalizat, în mai 1919, vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 15 octombrie 1922 a fotografiat, tot la Alba Iulia, înco­ronarea suveranilor României Mari.
În 1924, a fotografiat serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, iar în 1929 a surprins imagini de la sărbătorirea a 10 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, momentul prilejuind şi decorarea fotografului de către statul român.
În anul 1966, ultimul său album „Marea Adunare de la Alba lulia, în chipuri” a fost dăruit lui Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei acestuia la Alba Iulia.

În anul 1967, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a achiziţionat de la Samoilă Mârza aparatul de fotografiat şi clişeele pe sticlă legate de Marea Unire. Cu banii obţinuţi, Samoilă Mârza şi-a cumpărat un aparat de fo­tografiat performant, cu care intenţiona să realizeze fotografii, în anul următor, cu ocazia semicentenarului Unirii. Din nefericire, nu a mai reuşit să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-a propus, fiind doborât de o boală incurabilă la 19 decembrie 1967.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.