„Romaltyn ar trebui lăsat să lucreze”

Reînceperea activităţii miniere în Maramureş, dincolo de zona oficială, decizională, a suscitat discuţii în spaţiul public între specialiştii în minerit, între ecologişti, între politicieni. Discuţiile au ca rol o mai bună cunoaştere a situaţiei, posibile soluţii, înţelegerea fenomenului economic cu tot ce implică el. Inginerul Vasile Sofronie e unul dintre specialiştii în minerit, un inginer care a lucrat în mai toate perimetrele miniere din nord, dar şi la ICPM, iar după pensionare a fost şi este încă expert în vasta problematică a minereului neferos.

Inginerul băimărean nu este membru al vreunei grupări politice sau ecologice, pur şi simplu, a văzut, a citit ceea ce s-a publicat pe acest subiect, mineritul şi Romaltyn. Nemulţumit de argumentele unora sau altora, Vasile Sofronie a ieşit în spaţiul public cu o opinie despre această problemă. Am vorbit cu el şi considerăm că merită să fie publicat, chiar dacă inginerul băimărean nu mai lucrează de mulţi ani, în mod direct.

„După ce am ieşit la pensie, am lucrat pentru mai multe firme, ca expert în probleme specifice. Este greu de spus cum ar putea fi redeschis mineritul. După atâţia ani de inactivitate, multe s-au stricat, dar pot spune că sunt exploatări care ar mai fi putut lucra, în concluzie, cu fonduri adecvate se poate începe o activitate.

În zona Baia Sprie, Cavnic, în Borşa ar fi posibil. Pentru aceste comunităţi, reîncepera activităţii miniere ar fi un lucru bun.

Consider că Romaltyn ar trebui lăsat să lucreze, astfel s-ar putea genera un mai mare interes pentru posibila activitate de aici. Evident, se poate lucra cu respectarea normelor de mediu. S-au spus multe lucruri, unele din ele sunt neadevăruri sau exagerări. La Flotaţia Săsar s-a lucrat cu cianură din 1930, până s-a închis, în anii 2000”, a spus Sofronie. Dincolo de păreri personale, inginerul oferă şi câteva date tehnice.„Iazul Flotaţia Centrală s-a format începând din 1962, odată cu punerea în funcţiune a U.P. Flotaţia Centrală, şi a continuat până în 1976. Are o parte perimetrală comună, nesemnificativă cu iazul Baia Sprie şi nu condiţionează utilizarea comună a circa 40 de milioane de tone, activitatea urmând să valorifice cele 10 milioane tone din iazul Flotaţia Centrală cu relocarea la Bozânta; restul de 30 milioane de tone din iazul Baia Sprie rămân locului, neatinse, poluând ca şi până acum îndeosebi aerul. Ideea exprimată în intervenţia specialiştilor din mediul universitar este că reprocesarea asigură “rezolvarea definitivă” a cel puţin 25% din problemele ecologice din zonă, este realistă şi temeinică şi oportună.

Câteva elemente ce caracterizează iazul Flotaţia Centrală: I suprafaţa perimetrală 56 ha, 1020x650 m, grosimea 24 m I produsul rezidual minier este clasificat ca resursă minerală de zăcământ şi încadrat ca rezervă geologică dovedită I prin Hotărârea de Guvern nr. 437/1999 se aprobă licenţa de concesiune pentru exploatare încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi prin transfer către Romaltyn I în 2004, prin licitaţie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş vinde terenul din proprietatea Remin unui agent privat, garantând eliberarea amplasamentului de depozit şi eliminarea poluantului din locaţie după modelul iazului MedaI deşi terenul nefiind eliberat şi ecologizat, fiind lipsit de utilitate, totuşi se plătesc taxe şi impozite anuale.

În “Plan de încetare a activităţii de exploatare actualizat şi închiderea definitivă a U.P. Flotaţia Centrală”, proiect elaborat în 2006 pentru acţiunea de conservare, închidere şi monitorizare a activităţii miniere, aprobat prin hotărâre de guvern, nu este prevăzut nici un leu pentru ecologizarea iazului Flotaţia Centrală. În Maramureş există 9 depozite de concentrare pirito-aurifere.

Pentru cel din perimetrul minier al E.M. Baia Sprie, nu este prevăzut nici un leu pentru ecologizare. Depozitele de concentrate fiind neordonate şi lipsite de cele mai elementare amenajări de protecţie a mediului, sunt şi cele mai susceptibile de a afecta factorii de mediu, vulnerabile la fenomenele meteo-hidrologice”, a spus Vasile Sofronie.