• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 01 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 8 Noiembrie , 2013

Rezultatele negocierii cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană

Deficit bugetar de 2,2% din PIB, investiţii care să depăşească 6% din PIB; salariul minim va creşte la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie, şi la 900 de lei, începând cu 1 iulie, iar pensiile vor fi majorate cu 3,76%. Pe scurt, coordonatele bugetului pe anul viitor.

 
 

Săptămâna trecută au fost finalizate negocierile cu delegaţia Comisiei Europene, FMI şi Băncii Mondiale. La finalul lor, premierul Victor Ponta a declarat că: „În primul rând, am stabilit pentru anul viitor un deficit bugetar atât ESA, cât şi pe cash, de 2,2% din PIB şi, evident, în scădere faţă de anul acesta, conform obligaţiilor pe care România le are ca ţară care a ratificat Tratatul de guvernanţă fiscală. Însă, un deficit de 2,2%, care va fi luat în calcul într-un PIB în care anul viitor se consideră că îşi va continua creşterea ca şi anul acesta, cu 2,2%. Pentru investiţii, în ansamblu, am prevăzut ca date de construcţie a bugetului investiţii care să depăşească 6% din PIB, în acest fel având posibilitatea să continuăm creşterea economică şi să lansăm anumite proiecte extrem de importante pentru diverse domenii.

Referitor la salariul minim, vom lua în calcul creşterea acestuia la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie, şi la 900 de lei, începând cu 1 iulie. De asemenea, avem un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar. Nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pe anumite categorii. Şi vreau doar să vă dau ca exemplu: vom continua negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii asupra cărora, chiar şi în situaţii de restrângere bugetară trebuie, în mod clar, să luăm decizii de creştere pentru 2014”.

De asemenea, vor fi alocate în buget două miliarde de lei pentru continuarea investiţiilor în infrastructura locală şi 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor pe care le avem în desfăşurare tot pentru investiţii în infrastructură, programe finanţate de către BEI, BERD sau Banca Mondială. Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76%.

GUVERNUL ROMÂNIEI
 

I. Cadrul macroeconomic

 

1. Măsurile negociate cu cele trei instituţii internaţionale pentru bugetul pentru 2014 reflectă continuarea şi consolidarea procesului de creştere economică de 2,2% din PIB.

 

2. A fost stabilit un deficit de 2,2% din PIB, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cel negociat în scrisoarea de intenţie anterioară (2%). Acest deficit va fi alocat în principal pentru investiţii (6% din PIB in 2014).

 

3. Cadrul macroeconomic al construcţiei bugetare se bazează pe creşterea salariului minim de la 800 la 900 lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%. Salariul minim va fi majorat cu 12,5% în 2 etape: 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi 900 lei de la 1 iulie 2014.

 

4. A fost convenită creşterea salariilor anumitor categorii socio-profesionale din sectorul bugetar, în interiorul unui plafon de creştere de 500 milioane lei: medici rezidenţi, profesori debutanţi.

 
 

II. Măsuri de creştere economică

 

1. Unul dintre principalele obiective ale construcţiei bugetului vizează atragerea de fonduri europene prin asigurarea resurselor financiare necesare. Astfel, va creşte cofinanţarea pentru proiectele finanţate din fonduri europene de la 2,6% din PIB la 3,1% din PIB.

 

2. În contextul susţinerii procesului de descentralizare, finanţarea investiţiilor realizate de autorităţile locale (programul PNDL) va creşte de la 376 milioane lei la 2 miliarde de lei.

 

3. Alocarea sumei de 600 milioane pentru începerea lucrărilor la autostrada Comarnic – Braşov ( definită ca obiectiv prioritar de investiţii).

 

4. Creşterea cu 300 milioane lei a cheltuielilor de investiţii din împrumuturi externe (BEI si BERD).

 

5. Pentru autorităţile locale, plafonul de împrumuturi din Trezorerie pentru achitarea arieratelor creşte de la 800 milioane lei (in 2013) la 1,2 miliarde lei (2014).

 

În vederea susţinerii proiectelor de investiţii enumerate mai sus şi a acoperirii creşterii alocărilor pentru finanţare şi a cofinanţării pentru proiectele finanţate din fonduri europene s-au convenit următoarele:

- În privinţa redevenţelor, a fost stabilită o creştere cu 25% a redevenţelor pentru resurse minerale şi naturale, altele decât cele pentru petrol şi gaze, în sensul alinierii la media Uniunii Europene, dar totodată şi a menţinerii potenţialului de competitivitate în sfera investiţiilor din domeniilor respective.

- A fost convenită introducerea unei accize la carburanţi de 7 eurocenţi/ litru, fondurile rezultate fiind destinate exclusiv finanţării proiectelor de infrastructura (autostrăzi şi drumuri naţionale)

- Accizele vor fi calculate prin indexarea cu rata inflaţiei comunicată de INS pentru 2013

- Va fi extinsă baza de impozitare, prin introducerea unui impozit asupra construcţiilor speciale (ex: reţele de transport, conducte, depozite)

 
 

III. Continuarea reformelor structurale

 

Măsurile de reducere a arieratelor existente la întreprinderile de stat şi de prevenire a acumulării de noi arierate constituie prima axă a abordării

 

- A fost îndeplinită ţinta indicativă stabilită pentru luna septembrie referitoare la arieratele cumulate ale întreprinderilor de stat aflate în proprietatea administraţiei centrale.

- A fost îndeplinită de asemenea ţinta indicativă stabilită pentru luna septembrie privind rezultatele operaţionale ale celor mai mari societăţi feroviare şi ale filialelor lor.

 

A doua axă constă în măsuri de îmbunătăţire a guvernanţei, transparenţei şi monitorizării întreprinderilor de stat.

- Nominalizarea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica până la finele lunii noiembrie 2013

- Toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor fi încheiate într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie, la preţurile de pe piaţă.

 

A treia axă constă în măsuri de îmbunătăţire a eficientei companiilor din domeniul energiei si transporturilor

 

- Au fost realizate progrese semnificative în implementarea agendei de privatizare.

- Prin oferte publice iniţiale au fost listate cu succes 10 procente din acţiuni la Nuclearelectrica în luna octombrie şi 15 procente la Romgaz în luna noiembrie.

 
 

Alte acţiuni ce urmează a fi întreprinse:

 

- Electrica: Vânzarea pana la sfârşitul lunii iunie 2014 a 51% din acţiuni, prin majorare de capital

- Hidroelectrica: Va fi adoptata o nouă hotărâre de guvern pentru vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Hidroelectrica până in mai-iunie 2014

- Oltenia: Consultantul de tranzacţie şi-a finalizat acţiunile de due diligence pe aspectele financiare.

- CFR Marfă: Adoptarea unui program de restructurare a companiei până în luna decembrie 2014 şi continuarea procesului de privatizare.

 
 

„Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale a fost în mod sigur tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile. Va exista în Memorandumul de înţelegere, atât cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, un angajament foarte clar de /.../ scădere semnificativă şi, din punctul nostru de vedere, semnificativ este mai mult decât 3%. Semnificativ este 5%, aşa cum în baza studiilor pe care le-am avut ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri, şi anume deci o creştere semnificativă în al doilea semestru al anului...”

 
Victor Ponta

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.