Revoluţie în şcoli!

Elevii vor putea merge cu telefonul mobil la şcoală, nu vor fi puşi absenţi dacă nu poartă uniformă, vor putea contesta notele şi îşi vor evalua, semestrial, profesorii. Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României a fost adoptat Statutul Elevului, un document, ce reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ de stat, particular sau confesional din ţara noastră. Măsura intră în vigoare din acest an şcolar şi va revoluţiona sistemul de învăţământ din România.

 

Din toamnă, elevii vor putea intra la clasă cu telefoanele mobile şi le vor putea utiliza cu acordul profesorilor sau în caz de urgenţă, vor putea veni fără uniformă fără să fie puşi absenţi, dar şi să-şi conteste notele atunci când se simt nedreptăţiţi. Tot în premieră, elevii vor evalua, semestrial, în mod anonim, profesorii. Elevii vor avea inclusiv dreptul să protesteze în şcoală. Noul statut, pe care elevii vor trebui să-l respecte din toamnă, nu mai permite şcolilor să le impună uniforme, şi chiar îi ajută pe copii să-i schimbe pe profesorii de care sunt nemulţumiţi.

Documentul, semnat şi de ministrul Educaţiei a fost timp de şapte luni în dezbatere publică şi va intra în vigoare din această toamnă în toate şcolile din ţară. O măsură care revoluţionează sistemul de învăţământ şi deschide portiţa pentru numeroase interpretări, controverse şi conflicte.

Potrivit ministrului educaţiei, primul statut al elevilor de după 1990 va crea „în mod real mediul în care elevii să poată să-şi facă auzită vocea în şcoală, să se poată implica, să fie cunoscute şi recunoscute drepturile şi obligaţiile pe care le au. În limita respectării legii, ei pot să protesteze şi sigur că rezultatul acestui proces ar putea să fie, de la caz la caz, îmbunătăţirea situaţiei sau respingerea pretenţiilor care nu sunt justificate şi legitime”.

 

Oamenii din sistem nu văd însă lucrurile într-o lumină la fel de roz. Lector universitar doctor Ilie Gherheş crede că: „este o democraţie dusă la extrem. Nu prea este normal. O să fac o comparaţie poate puţin exagerată. În armată se spunea că principala armă de luptă este disciplina, fără disciplină nu există nimic. Toate succesele omenirii, toate progresele, din toate timpurile, au avut la bază un proces organizat şi disciplinat. Nu există progres în haos. Ori nu poţi să pui la îndoială capacitatea unui profesor de a şti ce-i bine pentru elevul său, să pui în cumpănă cu părerea elevului, care este totuşi cel educat, nu cel care educă.  Atunci cum se mai justifică ideea de regulament a fiecărei unităţi de învăţământ sau ideea de autonomie a fiecărei şcoli, dacă tu vii şi aplici ca un clopot deasupra tuturor o lege. Până la urmă, libertatea de manevră a directorului şi şcoală şi a profesorului nu coincide totdeauna.

Nu-i nicio problemă că se contestă notele, dintotdeauna s-au putut contesta. Problema este că se declanşează un uriaş şuvoi de contestaţii. Dacă elevii se mobilizează, contestă notele unui profesor, se mobilizează mai multe clase şi atunci acel profesor devine compromis în toată şcoala şi poţi scăpa de el. Ori se ştie că numai profesorii exigenţi au rezultate cu elevii, nu cei „lasă-mă, să te las”. Din păcate, învăţământul nu merge pe drumul cel bun, după părerea mea, iar prin această măsură mai decade o traptă. Nu poate decide obiectiv cel asupra căruia se acţionează. Eu sunt împotriva ideii de învăţământ de tip militarizat. La noi funcţionează ideea de lecţie cu titlu de pedeapsă „ţi-oi aplica eu o lecţie”. Elevul nu trebuie să fie pedepsit, el nu vine la şcoală ca să fie pedepsit, profesorul nu-i dă o notă ca să-l pedepsească pe elev. Noi nu trebuie să privim învăţământul ca un loc în care se confruntă tot timpul două tendinţe adverse. De asta e nevoie de vocaţie în învăţământ, de asta dascălul trebuie să ştie să-i atragă pe copii şi să dialogheze cu ei.

Nu există învăţământ de calitate fără implicarea tuturor, a profesorilor şi a părinţilor. Dar este o tendinţă de exagerare, de exacerbare a drepturilor. Sunt părinţi care şi-au luat copiii de la anumite şcoli şi i-au dus la altele, pentru că s-au supărat că le-au dat un număr prea mare de probleme pentru vacanţă. Aprecierea unui elev asupra unui dascăl este porecla pe care şi-o dobândeşte în şcoală profesorul. În şcoală, orice profesor sfârşeşte în a avea o poreclă, aceea este cea mai definitorie”.

 

Şi alte cadre didactice cred că noul statut conţine prevederi care pot fi interpretate în defavoarea profesorului:

 

„Aceste contestaţii erau permise şi înainte şi chiar se făceau la nivelul conducerii şcolii, al Inspectoratului Şcolar sau chiar al ministerului. Acum să înţelegem  acest statut ca o armă folosită de către elevi împotriva profesorilor ar fi prea mult, sau ar fi inutil să vedem statutul în acest fel. Am văzut şi eu discuţii despre asta, am văzut chiar reacţia fiicei mele care era foarte bucuroasă că are dreptul să îşi folosească telefonul la clasă sau chiar că poate să îşi conteste notele, dar ei ştiau că au acest drept şi înainte. Legat de contestarea notelor, faptul că este prevăzut acest lucru clar, este foarte bine pentru că în ultima vreme avem foarte mari probleme în legătură cu evaluarea. Evaluarea poate fi uneori subiectivă, depinde de atitudinea sau de o anumită stare a profesorului şi chiar am observat acest lucru, şi atunci această prevedere este binevenită, mai ales că şcoala nu ar trebui privită ca un fel de pedeapsă pentru elevi”, a explicat un dascăl.

 

Un alt drept prevăzut în statutul elevilor este cel de a folosi telefonul mobil în timpul orelor, dar în scop educaţional. Profesorii spun că ei nu vor putea verifica toţi elevii şi că inevitabil telefoanele le vor distrage atenţia. În ceea ce priveşte obligaţiile şcolarilor, acestea nu diferă faţă de cele pe care le-au avut până acum. Aceştia nu trebuie să părăsească perimetrul şcolii, să aibă carnet de elev asupra lor şi să respecte regulamentul instituţiei de învăţământ.

 

 

Statutul Elevului apără dreptul copiilor la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii, le dă dreptul de a contesta rezultatele evaluărilor scrise şi de a-şi evalua semestrial profesorii prin chestionare anonime. Totodată, statutul precizează că elevii nu pot fi deposedaţi de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din şcoală.

 

Statutul Elevului vine însă şi cu obligaţii; copiii trebuie să aibă o ţinută vestimentară decentă şi adecvată şi să nu aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare, sau să se manifeste violent faţă de colegi şi profesori. Este adusă în discuţie şi problema plagiatului-elevii trebuie să respecte drepturile de autor şi să elaboreze lucrări originale. Nu în ultimul rând, se precizează că elevilor li se interzice utilizarea telefoanelor în timpul orelor de curs, excepţie făcând folosirea lor în procesul educativ sau în situaţii de urgenţă.

Conform documentului, elevii au dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare, dar şi de a fi informaţi privind notele acordate, înaintea consemnării acestora.

Un aspect important îl reprezintă şi introducerea dreptului la protest, prevăzut de Art.10. Elevii pot protesta în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi fără perturbarea orelor de curs. De asemenea, este prevăzut dreptul la reuniune, în afara orarului zilnic. Activităţile pot fi organizate în unitatea de învăţământ preuniversitar, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea consiliului de administraţie. Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora, se arată în statut.

Totodată, potrivit Art. 11, copiii au dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare, ori în unităţi medicale de stat. Iar la începutul fiecărui an şcolar, se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor.

 

Capitolul al III-lea prezintă îndatoririle şi obligaţiile elevilor.

La Art. 14 se prevede îndatorirea acestora de a merge la cursuri şi de a se pregăti pentru ore, de a avea un comportament civilizat si de a se prezenta la şcoală într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată şi să poarte elemente de identificare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu regulamentele şi deciziile unităţii de învăţământ preuniversitar. Se precizează însă că ţinută vestimentară sau lipsa elementelor de identificare NU poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul şcolii.

Statutul prevede şi faptul că elevii trebuie să respecte drepturile de autor si să recunoască apartenenţa informaţiilor prezentate în lucrările elaborate, dar şi să elaboreze şi susţină lucrări la nivel de disciplină/modul şi lucrări de absolvire originale.

De asemenea, elevii trebuie să manifeste înţelegere, toleranţă şi respect faţă de întreaga comunitate şcolară: elevi şi personalul unităţii de învăţământ.

 

Potrivit unui comunicat al Ministerului, este primul document de acest tip, elaborat în România după 1990, care consacră într-o formă consolidată drepturile şi obligaţiile elevilor. Forma finală s-a conturat în urma dezbaterii publice pe care Ministerul Educaţiei a organizat-o în perioada 17 iunie – 4 iulie. Prevederile Statutului se aplică începând din anul şcolar 2016-2017.

Statutul a fost elaborat de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Consiliul Naţional al Elevilor şi alte organizaţii reprezentative ale elevilor şi este fundamentat pe respectarea valorilor comunităţii şcolare şi ale sistemului educaţional.

 

În acest sens au fost avute în vedere accesul liber şi gratuit la educaţie de calitate, libertatea de expresie, dreptul de a beneficia în mod echitabil de resursele materiale şi educaţionale furnizate de sistemul de învăţământ, onestitatea intelectuală, sprijinirea gândirii critice, respectarea demnităţii tuturor membrilor comunităţii şcolare, respectiv deschiderea instituţională pentru schimbări constructive.

Potrivit documentului, drepturile elevilor sunt structurate în 5 categorii: drepturi educaţionale, drepturi de asociere şi exprimare, drepturi sociale, recompense şi alte drepturi.

Documentul prevede deopotrivă îndatoriri, interdicţii şi sancţiuni

pentru încălcarea de către elevi, în incinta unităţii de învăţământ, a prevederilor statutului sau a prevederilor explicite din actele normative în vigoare.

 

 

„Va crea în mod real mediul în care elevii să poată să-şi facă auzită vocea în şcoală, să se poată implica, să fie cunoscute şi recunoscute drepturile şi obligaţiile pe care le au.

În limita respectării legii, ei pot să protesteze şi sigur că rezultatul acestui proces ar putea să fie, de la caz la caz, îmbunătăţirea situaţiei sau respingerea pretenţiilor care nu sunt justificate şi legitime”, a declarat ministrul Educaţiei. 

„Va crea în mod real mediul în care elevii să poată să-şi facă auzită vocea în şcoală, să se poată implica, să fie cunoscute şi recunoscute drepturile şi obligaţiile pe care le au. În limita respectării legii, ei pot să protesteze şi sigur că rezultatul acestui proces ar putea să fie, de la caz la caz, îmbunătăţirea situaţiei sau respingerea pretenţiilor care nu sunt justificate şi legitime”

Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei

 

 

„Îmi doresc, de asemenea, ca elevii şi profesorii să aibă un dialog activ, să devină parteneri pentru un bine comun, acela al elevului, pentru că şcoala este despre şi pentru elevi”.

Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei