• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 06 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 12 Februarie , 2016

Revoltător! Vor să desfiinţeze istoria din şcoli şi licee!

„Reforma” din sistemul de educaţie calcă în picioare identitatea naţională. O comisie numită de ministrul educaţiei propune o variantă radicală: pe parcursul claselor V-VIII, unirea Matematicii cu Informatica într-o nouă disciplină numită Matematică - Informatică, unirea Fizicii, Chimiei, şi a Biologiei în Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţele Mediului, alocarea a 3 ore de Educaţie Fizică pe săptămână, transformarea Istoriei în Educaţie pentru Societate, eliminarea definitivă a Culturii civice, menţinerea disciplinei Consiliere şi Orientare şi eliminarea Limbii Latine. Stupefiat, mediul academic şi profesorii reacţionează dur. Ministrul Curaj nici măcar nu binevoieşte să răspundă. GAZETA întreabă retoric: sunteţi chiar cretini? 

 

 

O naţie de semi-analfabeţi, care nu vor şti nici să scrie corect, nici să comunice, nici cine sunt şi cu atât mai puţin încotro se îndreaptă. Este efectul aşa-zisei reforme din educaţie. Încă una, probabil ultima, care are menirea de a demola definitiv fiinţa naţională, educaţia şi implicit viitorul acestei ţări. În preajma centenarului Marii Uniri Naţionale, „marii patrioţi” din guvern vor să scoată definitiv istoria din şcoli, să reducă orele de limba română, să elimine limba latină şi să comaseze o serie de ştiinţe reale. Un gest halucinant, cu implicaţii teribile pentru viitorul nostru, la care ministrul educaţiei Adrian Curaj are laşitatea de a asista relaxat fără nicio explicaţie.

Urmează cronica neagră a unei situaţii revoltătoare, la finalul căreia nu putem întreba retoric decât atât: „Sunteţi chiar cretini?”.

 

Din dispoziţia ministrului Adrian Curaj a fost declanşată o amplă operaţiune de schimbare a disciplinelor şi manualelor din învăţământul preuniversitar românesc. Grupul de lucru al ministrului era compus din 11 oameni. 6 dintre ei au preluat iniţiativa realizării aşa-numitei „ELABORĂRI A ARHITECTURII CURRICULARE”. Un termen pretenţios, sub care se ascunde de fapt desfiinţarea unor discipline elementare. Pe lângă desfiinţarea materiilor numite: Chimie, Fizică şi Biologie şi cumularea lor sub denumirea impersonală de „Ştiinţele vieţii”, grupul de lucru a emis o decizie absolut revoltătoare: disciplina istorie va fi desfiinţată şi înlocuită cu „educaţie pentru societate”. Mai mult, orele de limba română se reduc la minim, iar limba latină este eliminată cu totul. Ce propune Ministerul în locul orelor de limba româna, istorie şi geografie scoase din programă? Educaţie pentru drepturile copilului (clasa a V-a); Educaţie interculturală (clasa a VI-a); Educaţie pentru cetăţenie democratică (clasa a VII-a); Educaţie economică (clasa a VIII-a).

 

Acad. prof. Ioan-Aurel Pop, Rectorul UBB Cluj-Napoca a declarat în exclusivitate pentru GAZETA de Maramureş că: „Schimbarea planurilor de învăţământ (cum se zicea odată) sau a curriculum-ului (cum se zice acum) la gimnaziu (şi nu numai) este o problemă mai veche, cu foarte multe implicaţii. Nevoia aceasta de schimbare are o cauză obiectivă, anume dinamica foarte mare a schimbărilor cotidiene de astăzi (viaţa se înnoieşte într-un an, cât altădată în 50 de ani!), pe de o parte şi cel puţin o conotaţie subiectivă, dată mai ales de prea desele modificări ale legilor, regulamentelor, structurilor din învăţământ în ultimul sfert de secol. Cu cât am schimbat mai mult, cu atât a fost mai rău, fiindcă am tot căutat şi experimentat fără să aşteptăm rezultatele acestor schimbări. Astfel, s-a ajuns azi la un blocaj din care nu mai ştim cum să ieşim. Constatăm că nici nu suntem în stare să şcolarizăm toţi copiii, încât analfabetismul a atins cote alarmante; de asemenea, vedem că termină gimnaziul şi liceul copii şi adolescenţi semidocţi, fără pregătire potrivită şi fără cultura generală elementară.

Şi atunci, s-a impus ideea schimbării (a câta oară?) a planurilor de învăţământ. Concret, nevoia schimbării derivă din numărul prea mare (cred unii pedagogi, elevi şi părinţi) de ore pe zi şi pe săptămână, dar şi din asaltul unor noi „materii” sau discipline şcolare, care, după unii, ar fi absolut necesare unei pregătiri în concordanţă cu vremurile. Părerea mea este că la gimnaziu nu este greu să se planifice câte cinci ore în medie pe zi şi să se prevadă câte 7-8 materii pe săptămână (limba şi literatura română şi, unde este cazul, limba maternă, matematică, fizică, chimie – de la o vreme – biologie, istorie, geografie, limba străină, educaţie fizică, discipline vocaţionale etc.

Toate acestea, cu excepţia religiei (confesiunii), ar trebui să aibă cel puţin două ore pe săptămână. La gimnaziu, nu este nevoie de opţionale, decât în măsură minimă şi, eventual, la disciplinele vocaţionale. Toate noile conţinuturi, denumite de unii „materii” (ex. educaţie civică, educaţie antreprenorială, educaţie sexuală, educaţie rutieră, şah etc.) nu sunt decât aspecte particulare, care pot fi capitole în materiile existente sau discipline facultative (un fel de cercuri), planificate în unele după-amiezi etc. Disciplinele verificate de trei-patru secole încoace sunt cele fundamentale. Ele asigură pregătirea de bază a elevului. Acum se încearcă – nu înţeleg de ce – impunerea unui grav dezechilibru între ştiinţele considerate fundamentale sau reale şi cele umaniste sau socio-umane. Să ne înţelegem: nu există materii superioare şi inferioare!

Nimeni nu poate şi nu trebuie să spună sau să creadă că matematica este deasupra limbii române! Limba maternă şi limbile străine, istoria, geografia şi altele ne ajută să rămânem oameni şi să nu ne transformăm în mecanisme animate! Latina este un fel de geometrie a spiritelor umaniste. Gramatica latină disciplinează mintea şi oferă cheia studierii altor limbi. Istoria nu ne învaţă numai cine suntem noi, ca popor şi ţară, dar ne învaţă care sunt curentele culturale universale, ce este stilul gotic, ce realizări tehnice au revoluţionat lumea, ce prevăd constituţiile, ce rol au avut monarhiile şi republicile etc. etc. Dacă reducem orele de discipline socio-umane, tocmai acum, în era comunicării, riscăm să rămânem muţi şi surzi, să ne închidem în sine, să dialogăm numai cu mecanismele şi cu gadget-urile.

Prin urmare, decât să schimbăm în grabă şi nechibzuit, mai bine să mai aşteptam şi să cumpănim bine lucrurile”.

 

De altfel, Academia Română şi toţi intelectualii de frunte ai ţării au atacat dur propunerea. Nici în Maramureş reacţiile nu sunt mai „roz”. Gavril Ardusătan, profesor şi consilier judeţean a spus că: „Nu este rea iniţiativa de rediscutare a sistemului educaţional, pentru că şi societatea necesită recalibrarea direcţiilor de orientare a societăţii spre viitor. Este bine că s-a pornit, dar trebuie o dezbatere mai largă. Trebuie însă pornit de la domenii strategice largi. Dar lucrurile fundamentale trebuie să rămână, pentru că s-a văzut că şcoala clasică românească a dat foarte multe valori”.

 

Aşa-zisa dezbatere, însă, s-a făcut în perioada sărbătorilor de iarnă. Într-un comunicat de presă pierdut pe birourile închise ale celor plecaţi în vacanţa de Crăciun, scria: „Calendarul dezbaterii publice: 23 decembrie 2015 – 23 ianuarie 2016: punerea proiectelor de planuri-cadru în dezbatere publică; 22 decembrie 2015 – 22 ianuarie 2016: consultare online; colectarea datelor prin intermediul chestionarului online; 4 – 22 ianuarie 2016: dezbateri faţă în faţă la nivel judeţean; „colectarea feed-back-ului” în urma dezbaterilor faţă în faţă; 23 ianuarie – 7 februarie 2016: analiza propunerilor primite în cadrul procesului de consultare şi revizuirea proiectului de plan-cadru; 8-10 februarie 2016: validarea din punct de vedere ştiinţific a proiectului revizuit de plan-cadru de comisia de validare; avizarea de I.S.E.”.

 

Practic, cu 2 zile înainte de Crăciun se lansa o invitaţie oficială la o serie de dezbateri de care nu a auzit nimeni şi care probabil vor avea loc doar în prezenţa celor ce şi-au propus să distrugă tot ce are mai de preţ un popor: limba şi istoria.

 

Ilie Gherheş, lector univ. dr. spune că: „Nu numai că elevii ajung la liceu şi nu ştiu să scrie, dar tinerii ajung la facultate şi nu ştiu să scrie corect. Din ceea ce se întâmplă în sistemul educaţional este clar că este o agresiune, dar nu ştiu din partea cui. Mediocritatea îşi impune tot mai mult stilul de viaţă, pretenţiile, nivelul şi sistemul de valori. În Danemarca există inclusiv un post de radio care emite în limba latină. Deci, limba latină este în primul rând o limbă de cultură, o limbă a civilizaţiei, o limbă care a întemeiat Europa. În al doilea rând, tot în latină s-au făcut primele liturghii. Deci, este o mare prostie să se scoată limba latină din şcoli. De asemenea, de la Herodot încoace nu s-a pus niciodată problema să se renunţe la noţiunea de istorie nicăieri pe planetă, şi ne-o punem noi, aici în fosta Dacie. Cea mai frumoasă definiţie a istoriei se pare că ar aparţine Muzei Clio şi spune că „istoria este o poveste care a fost”.

Deci, istoria trebuie predată ca o poveste şi nu ca o pedeapsă. Iar faptul că acum se doreşte să se renunţe la atâtea materii este şi din cauză că s-a insistat prea mult pe materii de examen. De exemplu, latina de clasa a VIII-a o predă acelaşi profesor de română şi e clar că sacrifică lecţia pentru a-i pregăti pe copii la română. Aşa că aş pune latina în clasa a VII-a, nu într-a VIII-a. Trebuie găsite variante care să nu dezrădăcineze. Şi să luăm modelul ţărilor din jur. Toate ţările din jur au mult mai multe ore destinate acestor discipline.

 

O să repet până nu mai pot că noi în România suntem discriminaţi ca etnie română în ţara noastră românească! Toate naţionalităţile celelalte, în afară de limba maternă, au ore opţionale de istorie şi civilizaţia respectivelor etnii – maghiară, ucraineană, rromă etc. Noi românii nu avem aşa ceva. Ba mai mult, acum mai lucrăm şi la acest trunchi de bază, deci vă daţi seama în ce situaţie ne aflăm!

Tragedia este că vor să se reducă orele de română şi istorie, deci, se lucrează exact la rezistenţa, la temelia naţionalităţii noastre. Nu-mi vine să cred că ar fi posibil aşa ceva. Îmi place să cred că mai există în învăţământul românesc acel curent al oamenilor de bună credinţă şi vor învinge. Pentru că nu putem să ne lăsăm dominaţi de mediocritate! Pentru că impostura şi mediocritatea fac legea în România! Dar nu avem ce să facem! Asta păţim dacă şi-au luat doctoratul tot felul de nenorociţi şi de neghiobi, din moment ce conduc doctorate oameni ca Oprea care spun „complecta”, cu ”c” etc. Iar ăştia conduc, ocupă toate posturile. Eu predau şi la facultate şi predau pedagogia învăţământului primar, şi avem numeroase manifestări la Muzeu, şi văd cu câtă plăcere vin copiii şi câtă sete este inclusiv pentru variantele învăţământului extraşcolar. Dacă lucrurile sunt făcute cu pasiune şi oamenii sunt dedicaţi, copiii intră repede în joc, intră în poveste cu tot dragul!”

 

GAZETA de Maramureş se alătură protestelor publice împotriva acestor absurdităţi şi va continua să întrebe retoric: „sunteţi chiar cretini?”.

 

 

PUNCTUL DE VEDERE AL ACADEMIEI ROMÂNE

 

„Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică.

Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul

tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este

reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii. Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, amputarea unei ore de limba şi literatura română la clasele a V-a şi a VI-a şi diminuarea drastică a numărului de ore de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor impuse de ultimul plan-cadru din 2001.

Semnalăm că toate cele trei domenii de studiu vitregite de actuala propunere sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei

naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii.

Studiul limbii latine, limbii şi literaturii române şi istoriei (naţionale şi universale) oferă copiilor repere existenţiale, orientându-i ca cetăţeni ce aparţin unui popor european, vorbitori ai unei limbi de origine latină, înrudită cu alte câteva limbi europene descendente din acelaşi trunchi comun, purtători ai unor valori culturale şi etnice care s-au aflat întotdeauna în deplin respect şi armonie cu valorile altor popoare. (…)

Academia Română vă solicită, domnule Ministru, să dispuneţi reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină, la clasa a VIII-a, limba şi literatura română şi istorie pentru întreg ciclul V-VIII, precum şi pentru celelalte discipline de studiu, elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să ţină cont de principiile interdisciplinarităţii şi complementarităţii, astfel încât învăţământul gimnazial să-şi îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor şi a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generaţii.

Academia Română îşi exprimă deplină încredere în implicarea şi decizia dumneavoastră”.

 

 

Deputatul ALDE Cornelia Negruţ: „Scoaterea Istoriei din programa şcolară, un act criminal la adresa naţiunii române şi a viitorului ei!”

 

„Mă întreb, mai mult sau mai puţin retoric, cine şi de ce orchestrează asemenea „strategii” de îndobitocire a românilor. Ce scop au asemenea „invenţii”? Ce-i mână pe iniţiatorii lor în astfel de „lupte”? Pe vremea mult hulită se învăţa Istoria Republicii Populare Române, acum avem, simplu, Istorie – clasa a XII-a, iar dacă, Doamne fereşte, „reforma curajoasă” a mai marilor din Ministerul Educaţiei va fi şi aplicată, nu o să mai avem Istorie deloc! Ce să mai vorbim de Istoria românilor?! Mai nou, ministrul Tineretului şi Sportului interzice intonarea imnului naţional la competiţiile sportive, iar ministrul Curaj vrea să reducă orele de limba română şi să preschimbe istoria în altceva! Doamnă şi domnule ministru, de unde v-au venit aceste idei „geniale”??!!..., milioane de români vor să audă un răspuns la această întrebare…

Marele Nicolae Iorga spunea extraordinar că „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii!”. Această propunere abracadabrantă, care urmăreşte dispariţia Istoriei din programa şcolară, în apropierea centenarului Marii Uniri de la 1918, constituie, în opinia mea, un act criminal la adresa naţiunii române şi a viitorului ei. Această disciplină fundamentală pentru orice ţară a lumii nu trebuie modificată, bulversată, comasată, uitată şi nepredată! Consider că ea trebuie să rămână cel puţin aşa cum este în prezent, dacă nu se poate transforma, aşa cum ar fi firesc, în „Istoria românilor”!

Protestez public faţă de astfel de acţiuni îndreptate în mod evident, nu numai împotriva românilor, ci şi a legii fundamentale, deoarece aruncarea Istoriei la coşul indiferenţei şi a uitării şi ştergerea ei din manualele şcolare aduce atingere gravă articolului 1 al Constituţiei, care spune că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Dacă ne pierdem identitatea, ne uităm istoria, ne e ruşine să spunem că suntem români, cei rămaşi în ţară, nu doar cei din Diaspora, atunci unde vom ajunge?...”

 

 

„O să repet până nu mai pot că noi în România suntem discriminaţi ca etnie română în ţara noastră românească! Toate naţionalităţile celelalte, în afară de limba maternă, au ore opţionale de istorie şi civilizaţia respectivelor etnii – maghiară, ucraineană, rromă etc. Noi românii nu avem aşa ceva. Ba mai mult, acum mai lucrăm şi la acest trunchi de bază!”

Lector univ. dr. Ilie Gherheş

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.