Revoltător: Familia Nan a pierdut procesul cu Barnevernet-ul norvegian

Dintr-o acuzaţie absurdă, lipsită de probe, poţi să-ţi pierzi copiii, iar instanţa  poate menţine decizia pentru că nu ai recunoscut acuzaţiile nedrepte. Revoltător? Nu, un fapt obişnuit în Norvegia. Iar cazul familiei maramureşene Nan demonstrează din plin acest lucru.

Dumitru şi Mihaela Nan, cei doi maramureşeni care sperau să găsească „raiul norvegian” trăiesc un continuu coşmar din toamna anului trecut, de când, Serviciul pentru Protecţia Copilului din Norvegia le-a luat copiii pe motiv că i-ar fi agresat, fără să prezinte vreo probă în acest sens.

Singura „probă” a Barnevernet-ului norvegian este o înregistrare cu fiica de 7 ani a familiei, filmată fără ştirea părinţilor, în timp ce se juca, vorbind vrute şi nevrute, printre care şi faptul că ar fi fost bătută de bunică, fără să poată da alte detalii. N-a mai contat nici faptul că bunica din România o vede foarte rar şi o iubeşte foarte mult, nici faptul că filmarea a fost făcută fără ştirea părinţilor, nici că un copil de 7 ani nu are discernământ, nici că soţii Nan au declarat cu lacrimi în ochi că nu le-au dat nici măcar o palmă la fund copiilor, nici că nu se ştie cine a făcut sesizarea care a dus la ciudatul interogatoriu al fetiţei, nici faptul că soţii Nan locuiesc de 5 ani în Norvegia, muncesc din greu şi şi-au cumpărat un apartament şi o casă. N-a mai contat nimic. Din 27 octombrie 2015, cei doi copii Bianca (7 ani) şi Dragoş (un an şi jumătate) au ajuns în grija statului. Soţii Nan au sperat că, măcar în instanţă, îşi vor putea recupera copiii.

Au sperat că, neavând nicio probă împotriva lor şi beneficiind de susţinerea Ministerului de Externe din România şi a delegaţiei de parlamentari români, vor reuşi. Procesul a avut loc în 20 ianuarie. Iar săptămâna trecută a venit şi sentinţa:  a pierdut procesul pe care l-a deschis în Norvegia pentru a-şi recupera copiii, iar contestaţia va fi judecată  abia peste 3 luni. Instanţa şi-a motivat decizia astfel: părinţii nu au vrut să recunoască faptul că şi-au bătut copiii. Iar în cazul în care contestaţia deciziei nu va fi aprobată, cei doi soţi vor fi decăzuţi definitiv din drepturile părinteşti

Mihaela Nan a scris pe pagina sa de facebook: „Tocmai am primit vestea că o să îi văd de 4 ori pe an. Nici nu îmi găsesc cuvintele să vă spun ce simt în acest moment, au luat tot ce am mai drag şi în acest moment cred că am pierdut orice şansă să îi pot lua înapoi”.

Adriana Iusco, primarul comunei Şieu, de unde sunt originari cei doi soţi, speră în soluţia repatrierii: „Părinţii vor să conteste la Tribunalul Civil, dar cel mai probabil peste 3 luni de zile va fi procesul. În tot acest timp, copiii rămân la familia surogat, deci nu se întorc în familie. Eu fac apel la autorităţile centrale să încercăm repatrierea copiilor în ţară sau în plasament, la familia lărgită, pentru că dacă aşa au pus problema, nu ştiu care ar fi şansele de reuşită. Aşa cum vă spuneam, nu au nici o dovadă împotriva lor şi totuşi le-au reţinut copiii”.

Cazul familiei Nan a declanşat un val de susţinere fără precedent în rândul maramureşenilor. Sâmbătă, peste 1.000 de persoane au participat la mitingul de susţinere pentru Dumitru şi Mihaela Nan din Şieu. Cu toate acestea, nu prea a contat nici acest lucru în faţa instanţei.

Mai mult, până când va fi judecată contestaţia, cei doi părinţi nu ştiu dacă vor avea dreptul să îşi mai vadă copiii.

Pe durata procesului, din luna octombrie şi până acum, familia de maramureşeni avea dreptul să îşi vadă copiii doar două ore pe săptămână şi era nevoită să parcurgă 300 de kilometri până în locul unde se aflau.

Autorităţile locale din Şieu consideră că sentinţa s-a dat mai repede decât era prevăzut din cauza mitingurilor de susţinere organizate în toată ţara şi astfel Protecţia Copilului din ţara scandinavă scapă de toate presiunile din ultimele luni.

„Pe mine mă şochează faptul că s-a pronunţat ieri sentinţa, pentru că iniţial trebuia să se dea la sfârşitul săptămânii, dar suspiciunea mea este că din cauza mitingurilor care se desfăşoară în toată România cu privire la susţinerea familiei Nan şi a familiei Bodnariu vor să închidă cazul să nu mai fie presiune pe ei, dar eu zic că are legătură cu ce se întâmplă în ţară. Eu am vorbit cu foarte multă lume care s-a implicat în mod direct şi cu organizatori din partea familiei Bodnariu şi nu o să renunţe aşa uşor la mitinguri, până când nu o să se facă dreptate într-un fel”, a mai precizat Adriana Iusco, primarul comunei Şieu. Vom reveni.

Concluziile delegaţiei române în Norvegia

Senatorul Titus Corlăţean a afirmat, după vizita delegaţiei parlamentare române în Norvegia, că în această ţară a fost demarat un proces de reformă legislativă şi instituţională în privinţa protecţiei copilului.

„Cred că percepţia autorităţilor norvegiene după această vizită, după conţinutul discuţiilor, va fi altfel. (...) Ni s-a confirmat că s-a demarat un proces de reformă a acestei instituţii, despre care până alaltăieri ni se spunea că este o instituţie impecabilă. O reformă şi legislativă, şi instituţională. (...) În materia drepturilor omului s-a întâmplat un lucru fundamental în ultimii 20 de ani. Niciun stat nu mai este deplin suveran, să facă ceea ce doreşte în plan intern, în materia drepturilor omului”, a afirmat Corlăţean.

La rândul său, senatorul Marian Vasiliev a spus că deja s-a constituit o comisie care să lucreze la schimbarea legii protecţiei copilului în Norvegia şi „mai mult decât atât, se gândesc să înfiinţeze un tribunal al familiei, care să înlocuiască, ca şi decizie, o instituţie judecătorească şi să înlocuiască deciziile aproape finale ale Barnevernet-ului”.

În singurul interviu acordat presei din România, Anders Henriksen, director Barnevernet spune că:

„În Norvegia, totul este gândit spre binele copilului, în aşa fel încât el să crească în sânul familiei, dar în anumite situaţii este necesară scoaterea lui din familie. Familia este responsabilă faţă de copil, dar sunt situaţii când statul intervine şi îşi asumă această responsabilitate.