Remin a încheiat un Memorandum cu African Consolidated Resources (AFCR)!

În fiecare săptămână, problema sensibilă a redeschiderii mineritului neferos întoarce câte o nouă pagină. Ceea ce părea în urmă cu o lună-două imposibil a devenit plauzibil, iar actorul principal al mineritului neferos din Nord, Compania Remin, a făcut un pas important în această problemă. GAZETA de Maramureş vă prezintă, în premieră, ce s-a mai întâmplat cu mineritul din nord.

În 1997, mineritul neferos a primit o lovitură de moarte. Au fost disponibilizaţi zeci de mii de oameni, mineri specialişti, pe salarii compensatorii foarte mari. Atunci s-a spus până la saturaţie că mineritul neferos nu mai este rentabil, că minele Companiei Remin au sărăcit şi nu mai sunt rentabile.

Românii au înghiţit gogoaşa servită de guvernanţi şi au asistat resemnaţi la distrugerea uneia din cele mai importante ramuri ale economiei româneşti. Degeaba au fost specialişti care au atenţionat că sunt mine în nord care pot funcţiona chiar fără subvenţie, fiind profitabile, guvernanţii de atunci şi cei dinaintea lor, s-au încolonat supuşi unor cerinţe ale unor organisme internaţionale care au şantajat România cu primirea în structuri euro-atlantice. Ni s-a cerut să închidem industria românească pentru voturile favorabile.

GAZETA de Maramureş spune de vreo zece ani că atunci când se închide o mină aici, se deschide alta în Chile, în Polonia, sau Germania. O butadă a unora care cunosc mineritul din scoarţă în scoarţă. O formulare ironică ce a fost contestată de mulţi politicieni, dar care se dovedeşte, în zilele noastre, adevărată.

Zilele trecute a fost emis un comunicat al unei companii cu activitate minieră, o companie cu sediul în Londra şi activitate în Africa de Sud şi Zimbabwe, respectiv African Consolidated Resources (AFCR). GAZETA a scris, de asemenea în premieră, de interesul acestei companii pentru mineritul din nord, atunci când premierul Victor Ponta a făcut afirmaţia că există o companie internaţională interesată de Remin.

A urmat prima lectură, în cadrul şedinţei de guvern de acum trei săptămâni, a unui proiect de modificare şi completare a Legii Minelor.

Iar acum, zilele trecute, a fost emis un comunicat al AFCR prin care s-a făcut public faptul că a fost semnat un memorandum cu Remin Baia Mare.

„Un rezultat al activităţii AFCR în România este semnarea unui MOU (memorandum of understanding) cu compania minieră Remin SA, având o perioadă de valabilitate de şase luni, ceea ce oferă posibilitatea desfăşurării activităţilor necesare de due diligence”, se arată în comunicat.

Această companie este prezentă în România din octombrie 2012. Ei au căutat oportunităţi de investiţii în mineritul neferos românesc. Dincolo de acest interes, este clar că această companie doreşte să intre pe piaţa europeană, cel mai probabil în Ucraina, iar nordul României ar fi un adevărat cap de pod spre mineritul ucrainean.

„Timp de şase luni am analizat oportunităţile pe care sectorul minier din România le oferă. Remin a fost un gigant, o companie care a asigurat mii de locuri de muncă direct şi indirect, ceea ce a făcut-o alegerea logică pentru studiile noastre.

Ne dorim ca această colaborare să aducă investiţii străine directe considerabile şi să permită redeschiderea multor locuri de muncă. În următoarele săptămâni vom aduce o echipă de experţi internaţionali care să pregătească angajaţii români pentru folosirea celor mai noi tehnologii, având astfel totală încredere în calitatea şi capacitatea profesioniştilor locali.

Noua strategie comunicată de AFCR, aceea de a transforma compania într-un important dezvoltator minier cu o amplă paletă de materiale polimetalice este în concordanţă cu oportunităţile menţionate”, se arată în comunicatul AFCR.

Pe siteul Companiei este o menţiune a lui Craig Hutton, CEO AFCR, care anunţă încheierea acestui memorandum.

Pe de altă parte, în comunicat se face referire şi la primirea unei scrisori de intenţie din partea unei mari companii miniere de cupru din România. Oficialii AFCR nu au dorit să numească compania, dar ea nu poate fi decât Cupru Min. Aici este exploatare de la Roşia Poieni, un perimetru care are peste 60% din rezerva de cupru a României. La această exploatare au trudit şi specialişti ai Remin, ai fostului Institut de Cercetări Miniere din Baia Mare. Pe undeva, lucrurile se leagă şi este limpede că închiderea mineritului din nord, vânzarea Institutului, bijuteria de pe coroana mineritului neferos românesc au fost greşeli capitale.

Întrebăm dacă nu ar trebui traşi la răspundere oficialii care au distrus această industrie. Unii dintre ei sunt politicieni activi, alţii toacă comisioanele grase încasate în urma dezastrului lăsat în urmă.

Cu aceste noi informaţii, am mers la Remin cu intenţia de a afla ce cuprinde acest memorandum şi alte informaţii despre cea mai spectaculoasă mişcare economică ce este posibil a se face în România, în următoarea perioadă.

Directorul General al Remin, Ovidiu Gâlcă, ne-a spus că informaţia este corectă.

„Da! A fost semnat un memorandum cu AFCR. Am aflat şi noi. Dar nu noi am fost cei care au semnat. Administratorul special al Remin a semnat acest memorandum şi aşteptăm şi noi să vedem ce va urma. Este bine că lucrurile se mişcă, dar mai este mult până putem vorbi de redeschiderea unor mine. În primul rând, trebuie cadrul legal şi am văzut că se lucrează şi la acest aspect foarte important. Modificarea Legii Minelor ar face posibilă redeschiderea activităţii. Deocamdată nu avem alte date. Din păcate avem o situaţie destul de dificilă, avem nevoie de fonduri pentru activitatea curentă a Remin. Vom vedea ce se va întâmpla!”, ne-a spus Gâlcă.

Prudenţa directorului general este justificată, având în vedere că redeschiderea unor mine presupune costuri foarte mari şi investiţii mari. Pe de altă parte, de la specialişti autentici maramureşeni am aflat că s-ar putea deschide noi exploatări, chiar cariere în perimetrele care au fost şi sunt rentabile. Zona Baia Sprie-Cavnic ar permite astfel de mine de suprafaţă sau subteran cu randamente bune.

Rămâne de văzut ce s-ar putea face cu minereul extras, unde ar fi prelucrat şi până la ce nivel.

Din această perspectivă, comunicatul AFCR aduce o idee interesantă. S-a spus la un moment dat că vor veni specialişti în România pentru a instrui specialiştii români, de altfel foarte buni, în cele mai noi tehnologii. Poate fi vorba de tehnologiile clasice, dar duse la un nivel superior. Sau poate fi vorba de tehnologii noi, superioare, incredibile ca manifestare tehnologică. Noi am mai scris de informaţiile care circulă în lumea celor din minerit, despre o tehnologie din Africa de Sud, ceva demn de filmele SF.

Evident că nu mai este vorba de cianuri, de flotaţii şi alte instalaţii.

Următoarea perioadă ne va lămuri, sperăm!

Tot ca un aspect important, căutând informaţii, am dat de nişte grafice ale preţului acţiunilor AFCR. Această companie este listată la Bursa din Londra. După anunţul făcut, referitor la Remin, din câte am înţeles noi, sperăm să nu greşim, preţul acţiunilor companiei a crescut binişor. În acest context, vocile cârcotaşe spun că este o modalitate de a creşte preţul unor acţiuni, astfel de activităţi ce anunţă dezvoltarea unor proiecte.

Nu ştim dacă este aşa, nu avem informaţii certe, dar poate fi o chestiune la care se poate medita.

Căutările noastre ne-au dus la administratorul special al Remin.

Manuela Sârbu este avocat din Bucureşti, un avocat cunoscut şi implicat în multe activităţi, de la sala de curs (este lector, doctor), până la activitate de mediere. Una peste alta, se pare, după CV-ul pe care l-am găsit, că este un specialist în probleme de insolvenţă şi tot ce ţine de aceste activităţi.

Am mai aflat că Manuela Sârbu este apropiată de zona liberală, se înţelege bine cu deputatul PNL, Alina Georghiu, de asemenea avocat.

Am reuşit să vorbim telefonic cu Manuela Sârbu, dar nu am aflat mare lucru. Am întrebat-o ce ne poate spune de memorandumul semnat cu o firmă din Africa de Sud.

„Informaţia este greşită, nu este din Africa de Sud. Îmi pare rău, dar sunt în concediu şi…putem vorbi după această perioadă”, ne-a spus Sârbu.

Indirect a confirmat semnarea acestui memorandum. AFCR are sediu administrativ în Londra. Dar vom reveni, evident!

Tătaru cere sprijin pentru Remin

La rândul său, deputatul PSD de Maramureş, Florin Tătaru, a depus o interpelare în care solicită ministrului de finanţe să ajute Remin deoarece are probleme financiare curente. Şi această interpelare se înscrie în efortul colectiv de a rezolva problema Remin, în aşa fel încât o posibilă redeschidere a unor mine să se poată face în condiţii cât mai bune.

„Activitatea C.N.M.P.N. “REMIN” S.A se desfăşoară sub coordonarea Direcţiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei şi constă în activităţi de conservare, închidere, monitorizare, care au la bază Planuri de încetare a Activităţii (P.I.A.) aprobate prin hotărâri ale guvernului. Fondurile necesare acestei activităţi au fost aprobate prin hotărâri de guvern şi sunt alocate de către S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti în baza contractelor comerciale încheiate cu aceasta. Principalele activităţi desfăşurate de Compania REMIN sunt axate atât pe supravegherea şi diminuarea efectelor factorilor poluatori rezultaţi în urma exploatării zăcămintelor din subteran, cât şi pe supravegherea anexelor şi dependinţelor tehnice (la suprafaţă: iazuri, halde de steril şi din subteran: galerii, puţuri şi suitori) a căror demolare poate periclita securitatea lucrărilor, aşa cum prevede art. 37 din Legea nr. 85/2003, Legea minelor. Întreruperea sau sistarea pe o anumită perioadă a oricăreia dintre aceste două activităţi poate avea efecte deosebit de grave atât la nivel naţional, cât şi transfrontalier, având în vedere amplasamentul exploatărilor miniere.

Toate aceste activităţi sunt cuprinse în programul de conservare, închidere şi ecologizare a perimetrelor miniere, iar sumele alocate pentru desfăşurarea acestora au avut un trend descrescător începând cu anul 2007, ajungând în anul 2012 la valoarea de 7,8 mii. lei. Lucrările de conservare aferente contractului pe perioada aprilie 2012-martie 2013 cu S.C. CONVERSMIN SA Bucureşti au fost executate conform graficului de execuţie din contract, iar ultima lună pentru care au fost decontate lucrările executate este luna decembrie 2012.

Datorită restanţelor la plată atât la utilităţi (energie electrică, apă şi gaz), cât şi la furnizorii de materiale strict necesare activităţii curente (var, carburanţi, piese de schimb, alte materiale), există posibilitatea reală de a fi sistată furnizarea acestor servicii, ceea ce ar însemna paralizarea totală a activităţii de conservare.

Totodată, accentuăm faptul că, începând cu luna martie a.c., Compania REMIN este în imposibilitatea de a mai acorda drepturile salariale angajaţilor, ceea ce ar conduce la trimiterea în şomaj a tuturor angajaţilor, fapt cu implicaţii deosebit de grave atât din punct de vedere social, cât şi din punct de vedere tehnic. Fondurile pentru anul în curs nu au fost asigurate”, se arată în interpelarea lui Florin Tătaru.

Man cere redeschiderea mineritului

Deputatul PDL, Mircea Man, a avut o interpelare pe tema redeschiderii mineritului. Este oarecum surprinzător că opoziţia face interpelări. Credem că toţi parlamentarii maramureşeni ar trebui să se lupte pentru interesul judeţului. Redeschiderea mineritului ar fi gura de oxigen de care avem nevoie. Vă prezentăm textul interpelării.

„Industria minieră a reprezentat pentru locuitorii din judeţul Maramureş principala sursă de venit timp de zeci de ani. În anul 2007, din păcate, se închidea ultima mină din judeţul Maramureş, fapt ce a dus la creşterea şomajului cu circa 30.000 de foşti angajaţi, întreţinători de familii, fapt ce a generat o adevărată tragedie în plan economic şi social pentru comunităţile locale. După oprirea activităţii, acest judeţ a fost singurul căruia i s-a luat totul, fără să i se dea ceva.

Toate minele din Maramureş au fost închise pe motive economice, deşi mai aveau rezerve, iar lacătul pe porţile minelor a început să apară începând cu 1997, odată cu programul de restructurare lansat de guvernul de la data respectivă.

Doresc să vă informez domnule ministru că peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint şi 100.000 de plumb, zinc şi magneziu ar mai putea fi în minele din Maramureş care au fost închise după 1990 până în prezent. Majoritatea minelor au fost închise din motive economice, însă, astăzi, pe fondul creşterii preţurilor la materiile prime de până la şase ori comparativ cu acum zece ani, calculele arată altfel: rezerve de circa 7 miliarde de dolari, costuri de exploatare de aproximativ 2 miliarde de dolari şi un profit de 5 miliarde de dolari pentru companiile care ar dori să investească.

Redeschiderea unor mine ar fi o soluţie pentru bugetul public. O soluţie ar fi parteneriatele de tip public-privat. Aşadar, industria minieră s-ar putea privatiza sau măcar s-ar putea face o ofertă de acţiuni.

Astfel, minele ar putea fi modernizate fără a mai fi nevoie de finanţări din partea statului”, se arată în interpelarea lui Man.

„Nu noi am fost cei care au semnat. Administratorul special al Remin a semnat acest memorandum şi aşteptăm şi noi să vedem ce va urma. Este bine că lucrurile se mişcă, dar mai este mult până putem vorbi de redeschiderea unor mine.”

Ovidiu Gâlcă