• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 14 August 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 7 Iunie , 2021

Regionalizarea lui Boc și izolarea Maramureșului

Reorganizarea administrativ-teritorială a României este un subiect de actualitate, dar și unul de discuții interminabile. Sunt voci pro și contra. Până acum, nimeni nu a avut curajul abordării oficiale a problemei. Ar fi deschisă „cutia Pandorei”! Dar se pare că primarul Clujului, Emil Boc, a decis să readucă acest subiect în actualitate. El a vorbit despre regionalizare. Reacțiile au fost numeroase, dar nu la nivel oficial. Cu toate acestea, o nouă împărțire administrativ-teritorială este posibilă, probabilă, necesară. Care ar fi miza? Încercăm să dăm un răspuns, de asemenea încercăm să vedem unde se situează Maramureșul în această nouă dispută. O dispută a celor mari, a celor puternici. Rămânem din nou în sfânta izolare? Cea de toate zilele.


Emil Boc relansează ideea regionalizării României, după o încercare nereu­șită a guvernului pe care l-a condus în 2011. Primarul de Cluj-Napoca crede că o comasare a județelor în regiuni ar facilita atragerea de fonduri europene și, de asemenea, ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani. Aceste afirmații ale lui Boc au apărut în spațiul public și au fost preluate de mass-media națională și locală. Argumentele primarului clujean sunt următoarele: România nu are regiunea în Constituție, avem regiuni ca și ONG -uri. So­luția este modificarea Consti­tuției, prin a introduce regiunea în Constituție. S-a încercat în 2014, s-a ajuns la Curtea Constituțională, pentru că a fost greșit formulată, și a căzut. În 2011, ca premier, Boc a încercat comasarea județelor. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu a îndeplinit criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Județele actuale nu se califică la dimen­siunea definiției de regiune în UE. Pentru asta, trebuie comasate județele.

„Atunci le-am comasat în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Co­vasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție, să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit. Rămân la convingerea că e mai ușor să comprimi județele prin lege decât să modifici Constituția cu două treimi și cu greutățile fa­cerii. Dacă se va face, nu cred, pentru că nu se face nici asta în ce privește comunele.
Dar gândiți-vă ce ar însemna să distrugi un sistem clientelar, din 1968, de 55 de ani? În județe, pe lângă primării, sunt Poliție, servicii de cadastru, carte funciară, sistem care și-a clădit mici clici. O dată acestea rupte, gândiți-vă cum ar respira România prin distruge­rea acestui sistem clientelar, con­struit în atâția amar de ani”, a spus primarul Emil Boc. Și pare o teorie frumoasă. Dar Boc dă dovadă de ipocrizie. Taman el, cel care a be­neficiat din plin de actualul sistem administrativ-teritorial al Româ­niei. Vom explica. Am încercat, de asemenea, să vorbim cu primarul clujean. Fără șansă, cu toate că există la Primăria din Cluj un birou pentru mass-media. Am sunat de multe ori, dar nu a răspuns nimeni. Am  renunțat!

Europa este organizată pe alte structuri administrative decât țara noastră, iar noi trebuie, într-un final, să ne aliniem la aceste rânduieli europene. Ce nu se ia in calcul este sensibilitatea românească. Credem că jocurile marilor puteri ne-au pus deja în matca intereselor globale. Nu înseamnă că este rău, dar nu știm nici dacă este bine. De zeci de ani, asistăm la o regio­nalizare a țărilor europene. Au fost înființate anumite structuri din care nu prea mai ai cum să ieși: Euroregiuni, Agenții de Dezvol­tare Regională, alte structuri care promovează dezvoltarea regiunilor, în detrimentul statelor uni­tare, naționale. Problema este com­plexă și interesantă.
Regiunile Europei au în jur de un milion de locuitori, o dimensiune standard. Din motive necunoscute, la noi au apărut ADR-urile. În 1998, au apărut cele opt regiuni de dezvoltare. Atunci, se spunea că pe aceste structuri administrativ – economice se va trece la reorganizarea României. Pentru aceste ADR-uri, a fost folosit modelul german, ceea ce ar fi dus la o „landizare” a țării. Agențiile de Dezvoltare Regională au apărut, dar nu au personalitate juridică. De atunci, au trecut douăzeci de ani, chiar mai mulți. Dacă privim cum s-au dezvoltat Agențiile, putem vedea cum s-au dezvoltat județele care le compun. De aici și impor­tanța acestor instituții, validate de trecerea timpului. Una dintre cele mai importante „virtuți” a acestei structuri a fost posibilitatea de a promova proiecte, de a aduce fonduri pe diverse surse de finanțare. Pentru specialiști, pentru cei care se pricep la proiecte și la modul în care se pot accesa fondurile europene, Agențiile de Dezvoltare au fost „mană cerească”. Maramu­reșul este în ADR Nord-Vest, alături de Satu Mare, Sălaj, Bihor, Bistrița și Cluj. Între aceste județe, de-a lungul timpului, au apărut alianțe firești și nefirești. Ca peste tot, și aici s-a mers pe principiul: cine taie tortul ia felia cea mare.
În baza acestor alianțe, Cluj și Bihor au reușit să aducă în zonele respective bani adevărați. Sute de mi­lioane de euro, multe sute. Maramureșul a fost un „jucător” redutabil, cel puțin pe capacitatea de a produce proiecte, dar a fost restanțieră la capitolul politic. Cei care au reprezentat județul au trădat cu bună știință sau din neștiință interesele nordului. Așa am ajuns să vorbim de izolarea Maramureșului de pe la începutul anilor 2000. Chiar în toți acești ani am avut reprezentare politică la București. De la miniștri, până la directori și șefi ai unor servicii importante.
Cu toate acestea, Maramureșul a rămas o pată albă pe harta Româ­niei mulți ani. De prin 2014, au început să apară în județul nostru anumite investiții prin care speram, doream, credeam că ne vom lega de țară, rutier, pe cale ferată și pe calea aerului. Dar lucrurile au început din nou să stagneze, chiar dacă Maramureșul a fost un „brand” național și exploatat până la saturație: folclor, tradiții populare nealterate, horincă, zone turistice de excepție etc. Toate apar în broșuri turistice expuse la simpozioane și întâlniri diverse. Dar, atât. Paradoxal, când a fost vorba de exploatarea acestor bogății, faimosul „brand” a fost aruncat la gunoi. Privind în jur, în cadrul ADR N-V, putem vedea diferen­țele dintre județe.
După  venirea lui Boc la Primăria din Cluj, a apărut o axă între Cluj și Oradea, prin care au fost aduse miliarde de euro în cele două județe. În Maramureș au venit câteva zeci de milioane de euro și multe promisiuni. Să mai spunem că, la înființarea Agențiilor de dezvoltare, s-a spus și s-a tot repetat în cursul anilor că aceste ADR-uri au rol de micșorare a disparităților între județe.
Putem vedea acum, la peste 20 de ani de funcționare, cum s-au redus disparitățile între județele din partea de N-V. Clujul și Oradea sunt la plus infinit. Iar Baia Mare, un mândru brand de țară, între primele trei branduri de țară, se chinuie și acum cu fantoma izolării de restul României. Cum a fost posibil acest lucru? Politicul a fost cel care a dictat. Nu nevoile, nu brandul de țară. Doar politicul.
Putem da exemple de cum a „tulburat” ADR N-V primarul din Cluj.

După apariția ADR, a fost înființat un comitet cu zece reprezentanțe din toate județele componente care avea rolul de a studia proiectele depuse din județe și să se facă o anumită corelare între aceste proiecte. De exemplu, dacă  se face un drum de la X la Y, să se facă și de la Y la Z. Adică, să
existe o anumită prioritizare. Aceste rezultate ale comisiei erau consultative, dar ofereau o imagi­ne mai clară de cum ar trebui date finanțările. După ce Boc a ieșit primar, prima mișcare a fost desfiin­țarea acestei comisii. Ceva  de genul: „Cine sunteți voi să mă  verificați pe mine?”. A urmat alianța  cu Oradea și scoaterea din cărțile finanțărilor a celorlalte mari orașe din cadrul ADR. Boc și Ilie Bolojan sunt pe cai mari acum. Dar problema devine acută în contextul PNRR. Pentru că, la PNRR, nu s-a precizat cine împarte banii. Dacă la toate finanțările de până acum lucrurile erau clare, respectiv cine dă bani, acum nu se știe.

În problema infrastructurii, banii veniți până acum se împărțeau prin ADR. Aveai proiect și primeai bani de la  ADR, după care erau gestionați local. Pe alte programe, gen AFIR, pe agricultură tot așa. Noi avem aici un birouaș AFIR,  dar nu are nicio putere. Puterea este la Satu Mare, care e un fel  de ADR pe agricultură. Pe  resurse umane, legea banilor se face la  Zalău. Maramureșul nu are nimic. Deci perdant. Aici nu se pot face anumite jocuri prin care să înclinăm balanța și spre marele brand de țară. Și, probabil, așa  va fi în continuare

Acum, în mod ipocrit, Emil Boc vorbește de sistem clientelar, de nevoia de regiuni. Vorbește de orice, doar de bani nu. Noua miză a ieșirii la rampă a primarului de Cluj nu poate fi decât banul. Până acum, din toate sursele de finan­țare  aflate la dispoziția județelor, Clujul și-a făcut plinul. Acum are nevoie de bani pentru proiectul cu metroul. Și o regiune Cluj-Sălaj este foarte posibilă. Împreună fac aproape un milion de locuitori, iar  Clujul a preluat multe din servi­ciile din Sălaj. Rețeaua de apă, gunoiul, deci ar fi o contopire ușoară și firească. Oradea poate merge cu Bistrița, care nu poate emite pretenții, iar Maramureșul ar merge cu Satu Mare. Problema ar fi cine va conduce regiunea. În acest moment, cele mai mari șanse le are orașul din vecini. Să  nu uităm că UDMR are un cuvânt greu de spus, iar în Satu Mare face legea. Mai mult, în vecini au fost demarate mai multe  proiecte importante de infrastructură mare. Satu Mare este legată la rețeaua de autostrăzi, este un județ la granița de vest, dispune de un aeroport internațional ce are deja multe curse spre  Europa. Multe argumente ca Satu Mare să devină o capitală a unei posibile regiuni. Baia Mare rămâne pe dinafară.
Revenind la subiect, miza ieșirii la  rampă a lui Boc sunt banii ce ar putea veni din PNRR. 

 

O nouă izolare?

În timpul redactării acestui material, la București a fost prezentat oficial programul PNRR. Varianta care a fost trimisă la Bruxelles. Este vorba de  un document mare și pe care l-am lecturat pe diagonală, curioși să vedem cum și cât apare Maramureșul în proiectele depuse, prin care 30 de miliarde de euro  ar trebui să vină în România. La capitolul infrastructură rutieră, mare dezamăgire. Apar doar patru autostrăzi, cele care au fost începute mai demult și mai au nevoie de lucrări pe anumite tronsoane. Nici urmă de  drumuri expres sau altele. Mai apar proiecte pe rețeaua de căi ferate, mai exact modernizări pe unele dintre acestea. De aici rezultă că CE nu prea admite proiecte de infrastructură spre finanțare. Explicația ar fi că s-au  dat bani cu sacul în celelalte linii de finanțare, din 2007 încoace. Țările europene au beneficiat de bani mulți pentru că au avut proiecte. Noi nu, pentru că nu am depus proiecte, nu am fost în stare să  atragem miliardele de euro date.
Dacă ar fi să ne luăm după cele scrise în document, ne-am simți bine.


„Principiile de implementare ale PNRR
Distribuirea echitabilă geografic a fondurilor. Investițiile propuse în PNRR se bazează pe faptul că în recuperarea decalajelor și
modernizarea României nimeni nu va fi lăsat în urmă pe drumul redresării economice și sociale. În procedurile alocărilor directe sau cele competitive se va ține cont de alocarea echilibrată a resurselor, astfel încât să conducă la valorificarea specificului local sau regional în interesul cetățenilor și la diminuarea polarizării dezvoltării teritoriale.

Descentralizarea
Conceperea PNRR s-a bazat pe capacitarea autorităților centrale și locale de a-și asuma reforme ambițioase pentru facilitarea tranziției verde și digitale și care să conducă la un nivel ridicat de reziliență. În spiritul acestui principiu, implementarea PNRR va urmări apropierea de cetățeni și de beneficiari, oferind astfel un răspuns la provocările subsidiare ale comunităților.

Rolul autorităților locale.
PNRR a fost elaborat printr-un proces participativ, la care au participat autoritățile de la nivel local și regional. Implementarea PNRR se va baza pe implicarea autorităților locale atât în definirea apelurilor, acolo unde este cazul, cât și în cea de monitorizare și evaluare a planului”, se arată în documentul oficial.

Se vorbește de o împărțire echitabilă geografic a banilor. Cu toate astea, foarte mulți bani vor merge în Moldova, care din nou este considerată cea mai săracă zonă din țară. Două din autostrăzile ce primesc bani sunt cele care leagă Moldova de țară. Pe de altă parte, dacă mergi prin Bucovina și mai jos, vei fi uimit de rețeaua de drumuri pe  care le au județele de acolo. În niciun caz nu poate fi vorba de sărăcie. Poate de politicieni cu influență!
La capitolul infrastructură rutieră, sunt date câteva informații interesante: Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se clasează pe locul 119, din 141 de țări analizate, în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere. De asemenea, România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la sfârșitul anului 2020 doar 910,86 km de rețea de transport rutier de interes național fiind la standarde de autostradă, din totalul de 17.091 km (sursa: EUROSTAT).
Accesul la coridoarele din Europa de Vest, precum și la coridoarele din Europa de Est și de Sud, este dificil și limitat de capacitatea de trafic și de calitatea scăzută a infrastructurii de transport din România, limitând astfel libera circulație a mărfurilor și a persoanelor care tranzitează teritoriul național.
La nivelul anului 2018, din totalul drumurilor naționale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile județene erau în proporție de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. În fapt, România are regiuni care sunt practic izolate din punctul de vedere al conexiunilor rutiere moderne de mare viteză.


Această ultimă afirmație este foarte adevărată. Maramureșul nu are nicio legătură rapidă cu niciun coridor rutier european. Iar dacă privim și harta care apare în acest document, cea legată de autostrăzi, vom vedea că Maramureșul este o pată albă pe harta României.

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.