Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice băimărene

Proiectul „Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice Piaţa Cetăţii – Turnul Ştefan” a determinat în a doua jumătate a anului trecut cercetări arheologice preventive în zona Turnului Ştefan. Investitori în acest proiect au fost Uniunea Europeană, Guvernul României şi Primăria Baia Mare, instituţia organizatoare a cercetării fiind Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Proiectul urmăreşte, pe de o parte, marcarea în plan a vechii Biserici Sf. Ştefan, iar pe de altă parte, reabilitarea spaţiului din jurul acesteia prin construirea a patru obiective: un punct de informare şi grup sanitar, două fântâni şi reamenajarea scării în centrul laturii estice a Pieţii Cetăţii. Ţinând cont de aceste obiective ale proiectului au fost deschise şi cercetate şase suprafeţe pentru stabilirea dimensiunilor Bisericii Sf. Ştefan pe axele est – vest, respectiv sud – nord şi pentru evidenţierea raportului dintre Turnul Ştefan şi Biserică.

Săpăturile arheologice au fost efectuate manual, doar pentru decopertarea suprafeţelor acoperite cu asfalt sau beton sau pentru mutarea pământului din vecinătatea suprafeţelor cercetate a fost folosit un excavator de mici dimensiuni. Toate complexele arheologice identificate au fost documentate, fotografiate şi desenate. Construcţiile de piatră sau lemn, fundaţiile, elevaţiile precum şi celelalte complexe identificate în interiorul celor trei biserici descoperite au fost trecute pe planul general cu ajutorul Staţiei Totale.

Cercetările arheologice au relevat doar în parte planimetria bisericii Sf. Ştefan (Sz. István), dimensiunile acesteia rezultate în urma săpăturilor faţă de planurile realizate în sec. XVIII (1770) sunt în bună parte diferite. Totodată au fost identificate o parte din fundaţiile şi elevaţia bisericii Sf. Martin (Sz. Márton), parte din fundaţia bisericii Sf. Ecaterina (Sz. Katalin) şi fundaţiile capelei adosate porticului/capelei sudice a bisericii Sf. Ştefan în secolul XVIII. De asemenea au fost cercetate şi documentate 346 de morminte, o groapă comună şi două construcţii de lemn ambele identificate deasupra pământului steril din punct de vedere arheologic.

„Ultimele cercetări arheologice la ruinele bisericii gotice Sf. Ştefan au fost întreprinse la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX, dar rezultatele acestor cercetări nu au fost făcute publice. Nu a fost întocmită documentaţia de şantier aşa încât informaţiile pe care le deţinem în acest moment provin exclusiv din relatările celor care au participat la aceste cercetări”, susţine dr. Dan Pop, responsabilul ştiinţific al cercetărilor arheologice. Alături de Dan Pop, din colectivul de cercetare au mai făcut parte Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Bogdan Bobînă (de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie) şi Szõcs Péter Levente (Muzeul Judeţean Satu Mare). 

În 1967-1969 aici au fost întreprinse săpături arheologice de salvare determinate de lucrările edilitare efectuate în zonă. Din relatările regretatului Ioan Socolan, fost director al Muzeului din Baia Mare, rezultă faptul că niciunul dintre cei implicaţi în aceste cercetări nu era arheolog (din colectiv au făcut parte Ioan Socolan, Victor Gorduza, János Lukacsovics) astfel că săpăturile au urmărit pe contur zidurile Bisericii – identificate la circa 0,50 m faţă de nivelul actual de călcare, iar interiorul Bisericii a fost excavat pe aproape întreaga suprafaţă până la niveul de călcare din interiorul acesteia, situat la circa 1 m adâncime. Nu a fost realizată documentaţia de şantier astfel că nu se cunosc alte detalii. Au fost descoperite cu prilejul acestor cercetări mai multe pietre fasonate şi sculptate. De remarcat este descoperirea unui inel de aur cu diamant, ieşit la iveală ca urmare a curiozităţii manifestate de copiii de la şcoala din imediata vecinătate care au pătruns în una din criptele din Biserică.