Raportul neregulilor publice. 534 de milioane de Euro

Curtea de Conturi a făcut public săptămâna trecută raportul pe anul 2013, în urma misiunilor de control efectuate anul trecut. Concluziile sunt sumbre şi includ, ca de obicei, încălcări ale legii, prejudicii şi plăţi nelegale. O culegere despre cum s-a risipit şi batjocorit banul public I De pe lista neagră, nu lipsesc, bineînţeles, instituţiile publice maramureşene.

Un prejudiciu în valoare de 534 de milioane de euro. Aceasta este „factura” neregulilor şi ilegalităţilor constatate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate anul trecut la instituţiile publice din ţară.

Raportul, dat publicităţii zilele trecute, include o lungă listă de încălcări ale legii şi de instituţii aflate pe „lista neagră”. Dar mai bine le luăm pe rând.

Prima pe listă: APIA. Potrivit raportului: „Nu s-au calculat şi înregistrat în evidenţa tehnico-operativă (Registrul Debitorilor Naţionali) şi, implicit, în cea contabilă şi nu s-au luat măsuri de recuperare şi virare la bugetul de stat a obligaţiilor accesorii prevăzute de legislaţia în vigoare (majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi de întârziere), pentru sumele datorate de producătorii agricoli care au beneficiat de sprijin pentru agricultură şi pentru care, în urma controalelor efectuate pe teren (controale post plată ce vizează modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat), reprezentanţii APIA au constatat nelegalitatea utilizării acestor fonduri (sume necuvenite – potrivit legislaţiei specifice).

Valoarea creanţelor suplimentare cuvenite bugetului de stat a fost estimată, la data finalizării misiunii de audit, la suma totală de 3.659 mii lei, reprezentând obligaţii accesorii, din care: majorări de întârziere -2.157 mii lei, dobânzi - 1.190 mii lei şi penalităţi de întârziere - 312 mii lei”.

Centrul judeţean APIA Maramureş este nominalizat în raport, alături de Centrele Mehedinţi şi Caraş Severin pentru faptul că: „s-au plătit drepturi reprezentând venituri de natură salarială în condiţiile în care nu au fost îndeplinite criteriile prevăzute de HG nr. 606/2009 pentru acordarea majorării cu 75% a salariului de bază unor salariaţi cărora li s-au acordat astfel sume necuvenite, care au generat cheltuieli nelegale, în sumă de 970 mii lei”.

Dar, în timpul misiunii de audit, se menţionează că s-au luat măsuri pentru „recuperarea plăţilor efectuate nelegal, în valoare de 2 mii lei la centrul judeţean Maramureş”.

O lungă listă de nereguli au fost găsite şi la agenţiile judeţene de plăţi şi inspecţie socială: „pentru 3 agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială s-a identificat un număr mediu de 66 persoane apte de muncă, reprezentând 7% din familiile beneficiare de venit minim garantat, care fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, dar care nu erau înregistrate în evidenţa agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, plăţile efectuate către aceştia, de 484 mii lei, fiind nelegale”.

Numai în anul 2013, prin extrapolare la nivel naţional, numărul mediu lunar de persoane apte de muncă, neînscrise în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, ar fi fost de 1.600 persoane (7%x21.891 - nr. mediu lunar de persoane apte de muncă din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social la nivel naţional).

Aceasta înseamnă că din numărul total de 6.813 locuri de muncă vacante pentru persoanele cu studii medii, existente la nivel naţional la finele anului 2013, publicat pe site-ul oficial al ANOFM, un număr de 1.600 persoane ar fi avut şansa de a găsi un loc de muncă din cele vacante.

Se poate concluziona că dacă aceste persoane ar fi fost încadrate pe posturile vacante, în anul 2013 s-ar fi realizat o economie la bugetul de stat de 3.936 mii lei (1.600 x 205 lei - nivelul mediu lunar al venitului minim garantat în anul 2013x12 luni), iar pe de altă parte, aceste persoane ar fi adus şi venituri la bugetul general consolidat în sumă de 8.813 mii lei (1.600x12x459 lei - contribuţii), din care: 220 lei contribuţii angajator/persoană (27,5%x800 lei) şi 239 lei contribuţii angajat/persoană (29,86%x800 lei).

Lista plăţilor nelegale din domeniu poate continua cu ajutoare sociale şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de 18.108 mii lei, cauza principală fiind nedeclararea, de către beneficiari, a unor venituri nete realizate şi deţinerea unor bunuri care atrag excluderea acordării acestor beneficii de asistenţă socială; indemnizaţii pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserţie, în sumă de 7.308 mii lei, ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri, neachitării impozitelor pentru bunurile deţinute în proprietate, nerecalculării cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în funcţie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere finală şi în fine, alocaţii pentru copii, plătite nelegal unor minori decedaţi, exmatriculaţi sau care au abandonat şcoala, în cuantum de 83.000 lei.

Furtul de „aurul verde” este de asemenea scos în evidenţă în raport: „prin controalele efectuate de organele de control silvic, în perioada 2010-2013, s-au constatat tăieri /sustrageri ilegale de masă lemnoasă în volum de 1.676.779 mc (925.372 mc în anul 2013). Întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiate ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului, ci numai ce s-a putut acoperi prin controale care au fost făcute, în general, la sesizare şi mai puţin pe tematici programate”.

Sunt descrise şi metodele de cosmetizare a jafului: „O metodă de mascare a tăierilor ilegale este cea a recoltării prin produse accidentale

- Arboretele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici şi abiotici dăunători, fără a se întocmi documentaţiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare. În anii 2012 şi 2013 s-a recoltat un volum de 2.786 mii mc, respectiv 3.648 mii mc accidental.

- Doar pentru 211 mii mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobări de derogare de la prevederile amenajamentelor silvice”.

Şi mega-afecerea închiderilor de mine a intrat în vizorul controlului: „Au fost efectuate plăţi nedatorate, în suma estimată la 14.713 mii lei, din fonduri publice alocate de la bugetul de stat, pentru lucrări de monitorizare post-închidere, angajate de SC Conversmin SA şi decontate la preţuri mai mari decât cele contractate, prin acceptarea la plată a facturilor fiscale emise de SC Conversmin SA, având la bază deconturi lunare (întocmite de prestatorii de servicii cu care SC Conversmin SA a încheiat contracte), în care, pentru materiale, cheltuieli de transport şi salariile personalului care deserveşte staţiile de epurare şi analiza probelor de laborator, au fost aplicate preţuri/tarife mai mari decât cele stabilite în oferta financiară cu care prestatorii au câştigat licitaţia organizată de SC Conversmin SA”.

Altfel spus, firmele care au câştigat licitaţiile pe baza criteriului „preţul cel mai scăzut”, l-au crescut ulterior, prin facturi, iar Statul a plătit.

Desigur, lista neregulilor e mult mai lungă, şi va fi detailată în numerele viitoare ale GAZETEI. Oricum, credem că v-aţi făcut deja o părere despre modul în care sunt gestionaţi banii noştri, ai contribuabililor: cu dispreţ.

Abateri de 1,2 milioane euro

Potrivit raportului, abaterile financiare înregistrate la unităţile administrativ-teritoriale depăşesc 1,2 milioane de euro. Din categoria abaterilor sunt exemplificate câteva cazuri care evidenţiază o slabă preocupare a autorităţilor administraţiei publice locale de a valorifica veniturile a căror stabilire, urmărire şi încasare este în competenţa acestora, printre care şi Primăria Borşa cu: „prejudicierea bugetului local cu suma de 1.849,5 mii lei ca urmare a prescrierii dreptului de executare silită a creanţelor bugetare”.

Potrivit Curţii de Conturi, cele mai semnificative abateri, având ca impact producerea de prejudicii, sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi utilizarea nelegală a fondurilor de la buget. Şi acordarea ilegală a unor subvenţii a adus prejudicii bugetului, iar exemplul folosit este tot Primăria Borşa, care „a efectuat plăţi în sumă de 121,8 mii lei reprezentând ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei acordate unor persoane care nu întruneau condiţiile pentru acordarea acestora”.

O altă problemă semnalată în raport, care generează găuri bugetului, e modul de gestionare a cheltuielilor de capital: „este de subliniat că abaterile şi prejudiciile constatate pornesc de la faptul că la nivelul entităţilor publice:

- nu sunt organizate sisteme de monitorizare a achiziţiilor publice şi nu sunt întocmite programe de investiţii publice predictibile din punct de vedere al surselor de finanţare;

- nu se urmăreşte derularea lucrărilor de investiţii în concordanţă cu clauzele contractuale;

- nu se verifică respectarea preţurilor din devizul ofertă şi se decontează lucrări înscrise în situaţiile de plată fără a se efectua o verificare faptică a executării integrale a acestora; nu se verifică realitatea şi legalitatea datelor înscrise în situaţiile de lucrări primite spre decontare”, iar lista poate continua.

Printre exemple e menţionată Primăria Cavnic care „a efectuat plăţi peste cele real datorate, în sumă de 2.131,6 mii lei, reprezentând diferenţa dintre valoarea real executată şi cea prezentată spre decontare la obiectivul de investiţii „drum de acces staţie superioară”.