• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 25 Septembrie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 21 August , 2020

Raport devastator al Curții de Conturi: Pandemia jafului din bani publici

În timp ce românii stăteau închiși în case, îngrijorați pentru viața lor, întrebându-se dacă mâine vor mai avea bani de-o pâine, autoritățile publice se „lăfăiau” în achiziții care sfidează legea și morala. Așa a ajuns, de pildă, un SRL înființat anul trecut, cu un singur angajat și o cifră de afaceri de 10.000 de Euro, să câștige, prin încredințare directă, un contract de 10 milioane de Euro. Iar acesta este doar un singur exemplu din lunga listă de nereguli descoperită de Curtea de Conturi în raportul privind „Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență”. „Jaful” se ridică la 38 de milioane de lei, iar abaterile la peste 650 de milioane de lei. Nu încercați să „convertiți” suma în indemnizații de șomaj tehnic, nici în ventilatoare, aparate PCR, măști sau dezinfectați.
Și nu vă întrebați care vor fi urmările. Nu vor fi. Orice criză are victimele ei: respectiv voi, poporul, și câștigătorii ei: „băieții deștepți ai pandemiei”.

 

Un raport al Curții de Conturi dă dimensiunea jafului din perioada stării de ur­­gență: peste 38 de milioane de lei. Iar lunga listă de ilegalități și nereguli, e de două ori revol­tătoare: o dată pentru că arată disprețul pentru lege și cheltuirea banului public și a doua oară pentru că acest „dezmăț al achizi­țiilor” a avut loc într-o perioadă în care românii erau măcinați de lipsuri, frică și îngrijorare, dar totuși, din puținul lor au ales să ajute „lupta cu pandemia”. Și în timp ce companii, ONG-uri și persoane fizice încercau să ajute autoritățile aflate în criză de bani și resurse, decidenții risipeau banul public pe contracte cel puțin ciudate, îmbogățind „băieții deștepți ai pandemiei”.
Vreți exemple? Vă dăm. Dar să începem cu puțină teorie. Cum trebuiau să se deruleze achizițiile în perioada stării de urgență? Potrivit legii, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pune la dispoziția Oficiului Național pentru Achiziții Centra­lizate (ONAC) necesitățile, va­loarea estimată pentru fiecare produs în parte, specificațiile tehnice și specialiștii care acordă suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de atribuire, precum și persoanele care fac parte din comisiile de evaluare.

În februarie, panicați de lipsa de stocuri, la nivelul ONAC au fost demarate în regim de urgență procedurile privind achiziționarea de diferite materiale de protecție și aparatură medicală. Au fost încheiate 28 de acorduri-cadru prin procedura de negociere fără publicare prealabilă. Iar în evaluarea ofertelor nu s-a mai ținut seama nici de preț, nici de con­diții de livrare, nici de condiții minime de selecție. De exemplu,
ONAC nu a declarat inaccep­tabilă oferta prezentată de SC Romwine&Coffee SRL pentru achiziționarea de măști de protecție tip FFP2 și FFP3, care nu a depus Certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului odată cu depunerea ofertei, condiție de respingere a acesteia. Potrivit certificatului depus ulterior, singurele activități autorizate ale operatorului economic erau „Comerț cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe” (cod CAEN 4781), „Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor” (cod CAEN 8230) și „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente” (cod CAEN 5621). Prin urmare, operatorul economic nu avea cali­ficarea necesară și nu avea capaci­tatea profesională și nici experiența de a furniza produse din domeniul sănătății. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experiență, fiind înființată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) și un singur salariat. Mai mult, cu generozitate, Statul a plătit în cazul acestei achiziții și transportul, deși acesta trebuia să cadă în sarcina agentului economic. Costul estimat al transportului pentru cele opt zboruri efectuate prin Statul Major al Forțelor Aeriene în Turcia, a fost în va­loare de 149.436,74 euro. Iar prețul astfel stabilit a fost plătit integral de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în condițiile în care, conform contractului încheiat, acesta nu era în sarcina autorității contractante.
IGSU a transmis valorile aferente serviciilor de transport aerian și rutier executate către furnizor, convenind cu aceștia regulari­zarea sumelor plătite cu obliga­țiile viitoare.
 
O altă problemă a achizițiilor din această perioadă au fost prețurile uriașe, umflate de câteva ori, pe motivul concurenței acerbe de pe piața mondială și a necesității livrării lor în termen scurt. Dar ce să vedeți? Prețurile au rămas umflate, dar termenele de livrare
s-au extins. „Termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la va­lori apropiate de cele anterioare epidemiei de COVID-19. Însă prețurile plătite pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial prin procedura de achiziție publică, la un nivel semnificativ majorat față de situația de dinaintea izbucnirii epidemiei de COVID-19”, se arată în raport.
Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziția de ventilatoare, încheiat între ONAC și Medi Consulting din Coreea de Sud și Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor. Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate.

O altă problemă scoasă la iveală de raport a fost „În perioada stării de urgență, veniturile salariale ale personalului din cadrul DSP-urilor care au beneficiat de stimulentul de risc, ore suplimentare și venituri suplimentare conform Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, au crescut conside­rabil, ajungându-se spre exemplu la aproximativ 42 mii lei/lună brut pentru un angajat”.

Dar documentul amintește și de sumele necesare carantinării: „Ministerul Sănătății a avut și res­ponsabilitatea finanțării măsu­rilor de sprijinire a persoanelor vulnera­bile care se află în izolare la domiciliu, prin decontarea alocațiilor de hrană, ca măsură de limitare a răspândirii COVID-19. Însă Mi­nis­terul nu a înregistrat solicitări de finanțare pentru aceste persoane, ceea ce presupune că autoritățile publice locale, care aveau atribuții în detectarea acestor persoane și în a formula so­licitările către Direc­țiile de Să­nătate Publică, nu au avut ase­menea cazuri sau au utilizat veniturile proprii”.

Raportul prezintă și o situație a sumelor cheltuite pe județe. Astfel, aflăm că, în perioada stării de urgență, în Maramureș au fost cheltuite pentru combaterea pandemiei peste 16 milioane de lei, din care 9 milioane din bugetele locale, 231.000 de la bugetul de stat, 6 milioane din bugetul FNUASS, restul 585.000 fiind donații în bani, respectiv 928.000 donații în materiale.
Din totalul angajamentelor efectuate de autoritățile din Mara­mureș în această perioa­dă, care se cifrează la peste 17 milioane de lei, cea mai mare parte a mers pe drepturi salariale și echipamente medicale. De asemenea, raportul arată că în starea de urgență în Maramureș au fost carantinate 1.541 de persoane, 1.241 în baza unor contracte, iar restul în spații puse la dispoziție în mod gratuit. Media cheltuielilor pentru o persoană a fost de 2.900 de lei.

 

 

În perioada stării de urgență, în Maramureș au fost cheltuite pentru combaterea pandemiei peste 16 milioane de lei, din care 9 milioane din bugetele locale, 231.000 de la bugetul de stat, 6 milioane din bugetul FNUASS, restul 585.000 fiind donații în bani, respectiv 928.000 donații în materiale. Din totalul angajamentelor efectuate de autoritățile din Mara­mureș în această perioa­dă, care se cifrează la peste 17 milioane de lei, cea mai mare parte a mers pe drepturi salariale și echipamente medicale.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.