Programul Naţional pentru Degringoladă Locală

Consultanţi nepricepuţi, constructori neserioşi sau care au intrat în insolvenţă din cauza Statului, primari neputincioşi în faţa deciziilor guvernamentale, birocraţia excesivă, lipsa experţilor în domeniu şi personalul redus. Pe scurt, tabloul unui eşec de milioane de Euro: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în vârful căruia tronează neseriozitatea şi iresponsabilitatea Guvernului I Recent, primăriile din toată ţara s-au trezit cu o adresă prin care sunt anunţaţi că nu vor mai primi bani în acest an, deşi contractele sunt semnate şi lucrările executate. Banii vor veni abia anul viitor. Primarii şi constructorii sunt disperaţi, iar şantierele abandonate.

România a atras în prezent doar undeva la 60% din totalul fondurilor europene de 8,12 miliarde de euro puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR). Alături de cofinanţarea Guvernului României de aproximativ 1,8 miliarde de euro, APDRP a plătit efectiv beneficiarilor români circa 5,6 miliarde euro.

Practic, în prezent sunt peste 143.000 de solicitări de finanţare şi aproximativ 83.000 de proiecte contractate şi multe dintre ele sunt la un pas de colaps. Motivele sunt multe, dar punctul culminant a fost rectificarea negativă recentă care „transferă” deconturile pe anul viitor. Teoretic. Practic, după ce au executat lucrări în baza unor contracte clare, autorităţile locale şi firme s-au trezit cu adrese în care se înşiră o mulţime de acte normative şi apoi, la final, anunţul că banii nu vin decât anul viitor şi atunci „în limitele bugetului”: „având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99/30.10.2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672/1.11.2013, prin care au fost diminuate creditele bugetare pentru anul 2013 aferente Programului naţional de dezvoltare rurală, aprobat prin OUG 28/2013 precum şi Contractul de Finanţare pentru „Programul naţional de dezvoltare locală, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este obligat să procedeze la întocmirea de acte adiţionale la contractul încheiat cu dumneavoastră.

Sumele virate către instituţia dumneavoastră, până la data aprobării rectificării, reprezintă alocarea bugetară aferentă contractului de finanţare pe anul 2013. Vă precizăm că alocaţiile bugetare aferente obiectivelor incluse spre finanţare în PNDR şi nedecontate, se vor plăti începând cu anul 2014 în limitele bugetului aprobat cu această destinaţie, conform art. 61 alin 2 din Legea 500/2002 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare”. În total, s-au tăiat „din pix” 280 de milioane de lei care condamnă la sapă de lemn zeci, sute de primării şi tot atâtea firme. Adresa ministerială a generat panică şi şoc şi în judeţul nostru. După ce s-au chinuit să execute lucrări, să nu-i prindă frigul şi să nu aibă întârzieri, acum primarii s-au trezit că nu au cu ce plăti, iar constructorii sunt în pragul falimentului. Mai mult, lucrările au rămas de izbelişte până când va binevoi ministerul să deconteze banii „în limita bugetului disponibil”.

Primarul din Dumbrăviţa, Felician Ciceu spune că: „Noi am avut două finanţări pe care nu le primim, deşi vorbim de contracte semnate. Pe DC 25, drumul de la Rus la Satu Nou de Sus. Aici am avut aprobată finanţare pentru anul acesta 450 mii lei (4,5 miliarde lei vechi). Lucrarea este executată de această sumă. Contractul a fost semnat încă de anul trecut. Trebuiau viraţi banii, dar ne-au virat 3 miliarde lei vechi şi au rămas 1,5 miliarde lei vechi cu lucrări executate şi nedecontate. Ni s-a spus că se vor deconta anul viitor.

De asemenea, în octombrie 2013 am semnat contractul de finanţare pentru celălalt drum DC 26 Unguraş – Tăuţii de Sus. S-au început lucrările cu autorizaţie de construcţie, cu ordin de începere şi la finele lui noiembrie ne-au trimis o adresă că se vor plăti anul viitor. Asta deşi lucrarea este începută. Ne-au pus într-o situaţie foarte dificilă. Că trebuie refăcută structura rutieră.

Am început lucrarea, la urcarea de la Unguraş şi după două săptămâni ne-au spus că nu ne mai dau banii. Constructorul a lucrat. A trebuit să purtăm discuţii cu constructorul, să-i explicăm, iar în final am obţinut înţelegere şi va continua lucrarea cât să poată face drumul practicabil, pentru că vine iarna.

În felul acesta ne „mâncăm omenia” şi cu constructorii, dar şi cu oamenii. Că oamenii nu ştiu lucrurile acestea. Că te vede că începi un lucru şi dintr-o dată te opreşti şi nu ştiu care-i problema. Valoarea acestei lucrări este de 1,7 miliarde lei vechi, bani care ar fi trebuit să vină anul acesta şi nu îi mai primim. Ni s-a spus că Ministerul Dezvoltării va proceda la încheierea de acte adiţionale pentru contractele în derulare conform cărora plăţile se vor face în limita bugetului din anul 2014. Aceasta e formularea, nu o comentez. Problema este generalizată, dar pe noi ne afectează direct cu 3,2 miliarde lei vechi, ceea ce nu-i o bucurie pentru mine, ca primar. Că semnăm contractul, avem garanţia, începem lucrarea şi apoi rămânem în plop că nu se primesc banii, deşi este totul semnat”.

Aceeaşi situaţie e şi la Copalnic Mănăştur, unde rectificarea i-a lăsat fără 400.000 de lei.

Ştefan Mihalca, primarul comunei, spune că: „Toată lumea are probleme cu banii pe care ar fi trebuit să-i primească şi nu-i mai primesc. Încă nu ne-a ajuns hârtia că am pierdut banii, dar ne aşteptăm. Noi avem un drum şi o alimentare cu apă prin programul de care se tot discută că nu se mai dau banii. Este vorba de DC 52 Măgureni – Preluca Veche – Groape. S-au lucrat de 400 mii (4 miliarde lei vechi). Am depus hârtiile pentru decont de o lună de zile şi nu ştim nimic. Ar fi trebuit să fie lucrarea decontată de o lună, dar nu ştim nimic şi nici hârtie nu am primit că se vor da anul viitor. Nu ştiu cum ne vom descurca, nu avem soluţie. Situaţia este foarte grea pentru că oamenii trebuie să-şi ia banii, iar constructorul nu-i primeşte că noi aşteptăm decontul. De asemenea, mai avem o lucrare de alimentare cu apă la Curtuiuşu Mic. Acolo s-a lucrat de un miliard jumate lei vechi, dar acolo este mult mai sigur că nu vin banii pentru că nu am semnat contractul”. Mai mult, primarul spune că această situaţie va genera probleme şi în viitor:„Problema este că dacă se întâmplă aşa ceva, să nu primim bani chiar dacă vorbim de contracte semnate, în viitor nu vor mai vrea constructorii să lucreze cu primăriile. Pentru că pompează bani pentru dezvoltarea locală şi uite că nu li se decontează”.

Ioan Pasere, primarul din Strâmtura, e în aceeaşi situaţie: „am aşteptat şi noi bani şi nu au venit. Avem şi noi un proiect în programul acela în care s-au adunat toate finanţările pe ordonanţe. Noi avem un drum. Şi nu ni s-a decontat o parte dintr-o factură de multă vreme. Este vorba de 500 de milioane lei vechi, pentru că nu m-am aruncat să facem lucrări fără să primim banii la timp, pentru că am văzut cum merge treaba. Eu eram sigur că aceşti bani vin, dar    i-a luat ministerul înapoi. Avem contract semnat, deci banii alocaţi, dar nu au mai venit. Ştiu că alte primării sunt într-o situaţie mult mai gravă, că au făcut lucrări mari şi, nevenind banii,   s-au băgat firme în faliment. Eu nu   m-am aruncat să fac asemenea lucrări, pentru că am văzut ce se întâmplă. Eu am înţeles că Dragnea ar vrea acuma să dea banii înapoi, dar este o vorbă, „dă-i omului când are nevoie”. Constructorii trag de noi să le plătim, şi intrăm într-un cerc vicios că nu vor mai lucra cu noi că nu-şi primesc banii. Iar problemele se sparg tot în capul primarului, că ni se spune că suntem neserioşi că le-am spus că îşi primesc banii. Dar cum să nu spunem asta din moment ce contractul este semnat? În ce să avem încredere? Am auzit că are asemenea probleme şi Rona de Jos şi Leordina. Dar sunt mulţi alţii, că problema e generalizată”.

La Moisei, rectificarea a însemnat amânarea decontării a 4,7 miliarde de lei vechi. Primarul Toader Şteţcu explică: „Pe PNDR nu am primit 4,7 miliarde lei vechi. Atâta trebuia să primim, că avem contract semnat, dar nu ne-au dat niciun ban. Aceşti bani sunt pentru modernizarea drumului DC 1 Moisei. Lucrările sunt făcute, dar am rămas cu datorie! Am făcut contract cu Ministerul Dezvoltării, am semnat tot, au zis că ne dau banii şi acum nu mai vin. Am văzut hârtia şi ni s-a spus că vin în 2014.

Având contractul semnat, şi noi şi constructorul am stat liniştiţi, dar acum suntem într-o situaţie delicată. Pentru că s-a investit de către o firmă destul de mică, iar această lucrare poate să o falimenteze. Iar pe viitor, fără garanţie, ne putem trezi că nimeni nu va mai vrea să lucreze. De exemplu, şi pe Punctul de Informare Turistică, ar fi trebuit să ne vireze avansul şi nu au intrat banii la Satu Mare de unde trebuia să-i primim. Iar constructorul a făcut două construcţii şi în fiecare zi mă sună să le dăm banii, dar nu-i avem. Şi acolo trebuia să primim 3,6 miliarde lei vechi şi nu am primit niciun leu, şi nu ştim dacă îi vom primi în decembrie. Fiind contractele semnate, înseamnă că s-au bazat pe ceva, că banii au fost alocaţi, dar uite în ce situaţie suntem!

Dar se întâmplă toate astea deşi vorbim de bani europeni. De asemenea, ar fi trebuit să primim de la buget 1,6 miliarde lei vechi din sume defalcate din TVA, dar nici aceşti bani nu-i mai primim, chiar zilele trecute am aflat. Iar ne-au pus în încurcătură, pentru că aceşti bani i-am prins în buget şi i-am socotit pe ce să-i împărţim. Dar rămânem datori şi cu aceştia. Văzând asemenea lucruri, pot spune că parcă nu ştim pe ce lume trăim, că nu ştim ce ne aduce ziua de mâine. Dacă ar fi toate după cum se întâmplă, ar trebui să nu facem nimic şi să stăm cu gura căscată. Şi doar dacă vedem banii să facem ceva. Că uite că nu putem avea încredere nici dacă avem contracte semnate cu Ministerul. Mie îmi pare rău. Mă pun în situaţie foarte ciudată, că eu m-am ţinut de cuvânt cu ce le-am promis oamenilor, dar pe ei nu-i interesează”.

Mai puţini bani de anul viitor

Pentru 2014-2020, România a primit mai puţine fonduri pentru PNDR decât a avut în perioada 2007-2013. În plus, folosirea banilor este strict condiţionată de protejarea mediului. Potrivit acordului privind reforma politicii agricole comune (PAC), parafat de Parlamentul European, Consiliul de Miniştri şi Comisia Europeană, între 2014 şi 2020 se vor investi peste 100 de miliarde de euro într-un efort de a ajuta agricultura „să răspundă provocărilor din domeniile calităţii solului şi a apei, biodiversităţii şi schimbărilor climatice“. Concret, 30% din plăţile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente şi conservarea a 5 % şi apoi a 7 % din zonele de interes ecologic, începând din 2018, sau de alte măsuri, considerate cel puţin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu. De asemenea, începând cu anul viitor, cel puţin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor „măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiţii sau măsuri de inovare în favoarea mediului“.Noul PNDR va fi mai suplu, va conţine doar 13 măsuri (faţă de 24 câte a avut vechiul program), dintre care una nouă, destinată reabilitării şi dezvoltării pomiculturii.

Lista problemelor Problemele beneficiarilor proiectelor finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală au ajuns şi în Parlament, prin interpelări. Nemulţumirile se referă la timpul prelungit de avizare a dosarelor de achiziţii, nedecontarea unor cheltuieli suportate din bugetul propriu, întârzieri în procesele de achiziţii publice din cauza contestaţiilor sau lipsa fondurilor pentru derularea proiectelor. Din aceste cauze, o serie de proiecte sunt mult întârziate, fapt ce atrage penalităţi şi cheltuieli suplimentare pentru beneficiari.

„În felul acesta ne «mâncăm omenia» şi cu constructorii, dar şi cu oamenii. Că oamenii nu ştiu lucrurile acestea. Că te vede că începi un lucru şi dintr-o dată te opreşti şi nu ştiu care-i problema”.

Felician Ciceu, primar Dumbrăviţa