• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 14 August 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 2 August , 2021

Problema spinoasă a urșilor, între norme și realitate

Din emblemă națională, în ultima perioadă, urșii au devenit o adevărată problemă națională. Iar județul nostru nu a fost ferit de incidente în acest sens. Care este soluția corectă și cine are mai mare nevoie de protecție: urșii sau oamenii?

Atacuri repetate ale ur­șilor cărora cad victime animale din stână, în zona Repedea. O loca­litate întreagă, Băiuț, terorizată de urșii care coboară până în curțile oamenilor. Sunt doar două dintre numeroasele cazuri ajunse în atenția autorităților. Însă, incidentele cu urși pot avea și efecte dramatice.
În urmă cu câteva săp­tă­mâni, un maramureșean a ajuns la spital, după ce a fost atacat de un urs în localitatea Sarasău. Iar exemplele nefaste pot continua. Cert este însă faptul că județul nostru se află pe lista roșie a incidentelor cu urși agresivi, care a determinat Ministerul Mediului să ia măsuri. În ședința de Guvern de săptămâna trecută, a fost adoptată o Ordo­nanță de Urgență care prevede că „intervenția imediată asupra
exemplarelor de urs în intravilanul localităților se efectuează gradual” prin următoarele metode:
- îndepărtarea prin diverse mijloace;
- tranchilizare și relocare;
- extragere prin eutanasie sau împușcare.
În cazul în care exemplarul înde­părtat prin alungare revine în mod repetat, echipa de intervenție procedează la intervenția prin tranchilizare și relocarea acestuia. Tranchilizarea va fi efectuată de medicul veterinar.
Însă, dacă ursul pune în pericol siguranța cetățenilor, a bunurilor sau a echipei de intervenție acesta va putea fi ucis.
Echipa de intervenție este condusă de primar/viceprimar și este for­mată din jandarm, vânător și medic veterinar, iar decizia - dacă animalul este ucis sau nu - aparține echipei de intervenție.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a explicat într-o postare pe Facebook: „Conform actului normativ, în cadrul fiecărei unități administrativ-teritoriale se va constitui o echipă de intervenție imediată care este condusă de primar sau de viceprimar. Ei sunt persoanele care, conform legii, în baza expertizei profesionale, decid asupra modului de intervenție imediată care poate fi de trei tipuri: alungarea, tranchilizarea și relocarea, eutanasia sau împușcarea ursului. Sunt ferm convins că nu noi din Bu­curești trebuie să decidem care este ursul de care se teme o localitate întreagă, ci tocmai din aceste considerente am descentralizat procedura decizională: primarul sau viceprimarul, cunoscând circum­stanțele locale, analizând expertiza profesională și gradul de risc, va decide prin ce mijloc să fie în­depărtat ursul. Totodată, actul normativ aprobat astăzi asigură o bază legală pentru ca primarii să își poată apăra comunitatea de pericol în condițiile legii, fără frică”.

De asemenea, proiectul prevede că „împiedicarea prin orice mijloace a intervenției imediate constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională între 7.000 și 10.000 de lei”.
„Extragerea” urșilor prin împuș­care, făcută de reprezentanții fondurilor cinegetice (vânători), va fi remunerată, în baza unui contract prevăzut într-una dintre anexele proiectului. După ce ursul este împușcat, blana și craniul exemplarului ucis se predau Gărzilor forestiere, rămân în proprietatea statului, iar carcasa exemplarului extras prin împușcare revine gestionarului care a efectuat extra­ge­rea, adică fondurilor de vâ­nătoare.
Costurile privind gestionarea exemplarelor extrase prin eutanasie sau împușcare vor fi suportate de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin autoritatea publică locală care are contract de permanență cu Gestionarul sau prin Garda forestieră, în cazul în care intervenția a fost efectuată de aceasta din urmă.
Însă, specialiștii spun că legea poate avea două tăișuri, iar vâ­nă­torii pot atrage ursul în apropierea localităților pentru a face presiune pentru împușcarea acestora. Octavian Berceanu, Șeful Gărzii de Mediu, a declarat că: „În realitate, în multe locații ursul este momit și hrănit în apropierea localităților. Uneori este hrănit de turiști, dar sunt și alții care hrănesc având alte interese și asta este foarte clar. Când am spus că am suspiciuni legate de ursul Arthur, am spus că am suspiciuni privind monitori­za­rea. Ursul nu vine din vârful mun­telui și aleargă, aleargă până îți intră în curte. Poate am făcut goană la urs ca el să ajungă în zona asta să avem motive și îngrijorări fa­bricate. Am hrănit ursul în proxi­mi­tate, pentru că am câștigat bani din fotografierea ursului și poate chiar și din vânătoare, când avem un exemplar mare, și am dat vina pe o ursoaică care a provocat pa­gube”, spune Octavian Berceanu.
Și activiștii de mediu critică Ordo­nanța de Urgență și spun că aceasta încalcă Directiva Habitate prin transferul deciziei de împuș­care de la minister și Academie, la o „adunare ad-hoc” formată din pri­mar, vânător, jandarm și veterinar.
În replică, Ministrul Tanczos Barna spune că, prin această ordo­nan­ță, nu va fi perturbată specia: „În niciun caz prin intervențiile în zonele locuite nu va fi afectată specia de urs. Ultimele date, din 2016, arată că era o populație de circa 6.400-7.200 de exemplare în România, cu siguranță intervențiile nu vor fi de ordinul sutelor sau miilor şi în niciun caz intervenția în localitate nu va duce la extincția speciei de urs”, a subliniat Tanczos.
Însă, organizațiile de mediu au tot atras atenția de ani buni că numărul oficial de urși este dictat de interes. WWF a arătat că: „populația de urs brun din România este nerealist de mare în recensămintele oficiale, conform datelor analizate recent de cerce­tători din domeniul academic și al conservării naturii. În anumite ju­dețe (ex. Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației (pe hârtie) a fost și de 50% – de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semna­lată de organizațiile de conservare în ultimii ani și indică existența unui management orientat mai degrabă către legitimarea vânătorii decât către conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate”. De exemplu, și județul nostru avea în estimări o rată de creștere de 10% pentru ursul brun, adică dublu față de Suedia, țara cu cea mai spec­taculoasă creștere a populației de urs brun în ultimii ani – 4.7%.
De asemenea, PSD a cerut Avoca­tului Poporului să conteste la Curtea Constituțională ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern privind intervenția ime­diată în cazul atacurilor urșilor. Social-democrații acuză Guvernul că nu a încercat să ia anumite măsuri pentru a opri urșii din a mai ajunge în zonele locuite, ci a trecut direct la „a da drumul la împușcarea liberă” a acestora. „Decimarea în masă a urșilor bruni este legiferată de Guvern”, susține PSD.

Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern pentru intervenția de urgență în cazul atacurilor urșilor ridică multe probleme legate atât de fundamen­tarea ei, cât mai ales de lanțul decizional și de riscurile pe care le pot ridica intervențiile în intravilan pentru populația locală.
Decizia intervenției de urgență trebuie luată de un reprezentant al Ministerului Mediului în teritoriu, precum Garda Forestieră sau Garda de Mediu, și nu de primar sau viceprimar, așa cum este prevăzut în textul Ordonanței de Urgență.
Având în vedere că ursul este o specie strict protejată, este nevoie de obiectivitate maximă în luarea deciziei de intervenție, dar și de cunoștințe temeinice legate de comportamentul urșilor. În toate țările care se confruntă cu probleme similare, de la Slovacia și până la Canada, aceste decizii sunt luate de persoane cu competență în domeniu.
Este important de semnalat că împușcarea animalului sălbatic în in­­tra­vilan poate fi periculoasă și nu se practică în nicio altă țară. Soluția agreată peste tot în lume presupune tranchilizarea în localitate și eutanasierea acestuia pe cât posibil în afara acesteia. În acest context, menționăm că majoritatea declarațiilor venite dinspre primari până acum au fost în favoarea intervenției letale, fără a fi luate în calcul măsuri alternative.


- se arata intr-un comunicat WWF

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.