Principala preocupare este prevenirea deceselor, a riscurilor şi bolilor profesionale

Dragoş Năcuţă ocupă, de aproape un an, funcţia de Inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş, iar în această perioadă scurtă a reuşit să bifeze o lungă listă de realizări şi, mai ales să facă paşi importanţi în schimbarea politicilor şi mentalităţilor din domeniul pieţei muncii.

Rep.: Am sesizat că transparenţa şi deschiderea a devenit o politică a instituţiei: au avut loc întâlniri cu oameni de afaceri, cu parlamentari etc.

Dragoş Năcuţă: E problemă extinsă a tuturor, pentru că are un impact major. Nu este doar o problemă a ITM, ci şi a angajatorilor, a instituţiilor, a angajaţilor care sunt afectaţi, vorbim aici de întreaga gamă de probleme pe care Inspectoratul o acoperă şi pe relaţii contractuale şi pe securitate şi sănătate în muncă. Consider că este vital să popularizăm această informaţie, astfel încât ea să devină atât de stabilă încât să funcţioneze ca şi motor al economiei. Teoretic vorbind şi practic, studiile arată că acolo unde există o conformitate superioară vizavi de normele de sănătate şi securitate în muncă acestea se transferă automat în valoare de piaţă a companiei, standardizarea produselor, efectiv în creşterea valorii de piaţă a respectivei companii. Evident, necesită nişte costuri, dar aceste costuri sunt recuperate din poziţia pe care o ocupă compania respectivă.

ITM-ul este un paznic declarat al sănătăţii şi securităţii în muncă al celor care muncesc. Facem şi prevenţie, şi control şi sancţionăm. Ce vrem să atragem atenţia este că acest control nu este limitat şi la anumite probleme, ci unul extins, la întreaga piaţă economică şi generalizat, pe toate temele şi subzonele economice.

Principala preocupare este prevenirea deceselor, a riscurilor şi bolilor profesionale. Aceasta este o preocupare cred foarte serioasă care trebuie scoasă în evidenţă şi conştientizată de toată lumea. Vizavi de asta, Organizaţia Mondială a Muncii a publicat nişte date foarte îngrijorătoare vizavi de îmbolnăvirile profesionale şi decesele provocate de accidente de muncă. Cifrele sunt înfiorătoare. În cazul României, faţă de anii ’90, când sănătatea şi securitatea în muncă a suferit o descreştere, am ajuns să urcăm ştacheta la nivelul normelor de sănătate şi securitate în muncă. Noi avem o problemă la raportarea bolilor profesionale, e dificil de găsit cifra reală. Un angajator, de exemplu, are tot interesul să ascundă acea boală profesională, în sensul că participă la licitaţii sau intră pe anumite contracte care impun nişte condiţii foarte stricte.

Noi primim de la Direcţia de Sănătate Publică nişte raportări care arată circa 7-8 îmbolnăviri pe lună, ceea ce poate fi o cifră reală, poate să nici nu fie. Cea mai mare problemă e că majoritatea muncitorilor nu numai că nu-şi cunosc drepturile, dar nu cunosc nici implicaţiile nerespectării normelor de sănătate şi securitate în muncă. La cele mai multe accidente de muncă, din păcate, s-a constatat că vina e a angajaţilor. La majoritatea controalelor pe care le-am efectuat de aproape un an de zile de când sunt inspector şef, angajaţii nu poartă echipamentele de protecţie. Avem discuţii constante cu angajatorii să-i forţeze să poarte echipament de protecţie.

Rep.: Cum ar arăta un bilanţ, dincolo de cifre, al acestui prim an din activitatea dvs. de inspector şef şi care sunt priorităţile pe care vi le-aţi stabilit?

Dragoş Năcuţă: În aproape un an de la venirea mea în funcţia de inspector şef consider că cel mai mare câştig a fost faptul că am accelerat şi accentuat numărul de controale. Când am venit eu exista un număr mai mic de controale şi, ulterior, la începutul acestui an, Inspecţia Muncii a decis mărirea încă o dată a numărului de controale. Aproape că am ajuns la o sufocare a pieţei , dar cel mai important lucru este că ne-am făcut simţită poziţia în piaţă. Asta înseamnă că şi angajatorii şi angajaţii sunt mai precauţi şi încearcă să se conformeze mai mult legii. Suntem de altfel şi partenerii lor, noi le spunem că prin control încercăm să ne asigurăm că ei funcţionează la parametri optimi.

Oricine poate spune că ne-am achitat cu brio de sarcina îndrumării. Politica mea a fost aşa: la primul control, dacă nu s-a făcut de mult timp unul, se face mai mult îndrumare, se dau foarte multe măsuri de conformare, dacă angajatorul nu respectă măsurile, urmează partea de sancţionare, care poate merge până la suspendarea activităţii. ITM poate sancţiona foarte dur angajatorii.

Al doilea câştig este faptul că am deschis colaborările şi instituţionale şi orizontale în societate. Am semnat multe protocoale cu asociaţiile profesionale şi în acest fel ne ajutăm unii pe alţii.

Rep.: A fost şi o perioadă dificilă, cu multe schimbări, cu Revisalul etc.

Dragoş Năcuţă: A fost, dar lumea s-a obişnuit deja cu Revisalul. Şi eu cred că este un pas înainte.

Rep.: Creşterea numărului de controale a avut inclusiv un impact economic, prin creşterea încasărilor, prin creşterea numărului de angajaţi înregistraţi.

Dragoş Năcuţă: Aşa este. Numărul angajaţilor înregistraţi a crescut constant, datorită sprijinului şi presiunii puse de ITM pe angajatori. Se poate vedea din datele statistice, am ajuns la aproape 111.000 de contracte. Se poate vorbi de o stabilitate a pieţei muncii şi majoritatea sunt contracte pe perioada nedeterminată. Sunt şi modificările legislative care trebuie făcute şi noi suntem autorii unor iniţiative legislative pentru îmbunătăţirea pieţei muncii. Se fac eforturi şi avem relaţii bune şi la centru şi la nivel local.

Rep.: Care ar fi soluţiile eradicării muncii la negru?

Dragoş Năcuţă: Una dintre cauze este şi fiscalizarea excesivă. O soluţie ar fi scăderea contribuţiilor sociale, implementarea unor măsuri de stimulare pentru angajatori. Ar da o gură de oxigen pieţei şi s-ar resimţi. Acolo unde îşi face simţită prezenţa ITM-ul se ajunge la o cât mai mare conformitate. Partea de evaziune fiscală pe care nu o putem controla noi este faptul că o parte a salariilor se iau la negru, de aceea cele mai multe contracte sunt pe salariul minim. Dacă este o înţelegere între angajat şi angajator, e aproape imposibil de demonstrat.

Rep.: Se poate vorbi de o anumită zonă geografică sau economică, raportat la Maramureş, vizavi de nerespectarea legislaţiei muncii?

Dragoş Năcuţă: Există zonele mai izolate ale Maramureşului, pentru că atunci când ne aflăm în controale în zonele mici, localităţile mici, se duce vorba că este ITM-ul în zonă şi se închid cele mai multe.  

„Principala preocupare este prevenirea deceselor, a riscurilor şi bolilor profesionale. Aceasta este o preocupare cred foarte serioasă care trebuie scoasă în evidenţă şi conştientizată de toată lumea. Vizavi de asta, Organizaţia Mondială a Muncii a publicat nişte date foarte îngrijorătoare vizavi de îmbolnăvirile profesionale şi decesele provocate de accidente de muncă. Cifrele sunt înfiorătoare”.

Dragoş Năcuţă