Primul monument dedicat deţinuţilor politici din Baia Mare

Ziua de 8 septembrie va rămâne în istoria Băii Mari ca o zi a memoriei, demnităţii şi recunoştinţei. Motivul? A fost dezvelit primul monument dedicat deţinuţilor politici anticomunişti din România, un vis care s-a împlinit după un sfert de secol de lupte şi aşteptare.

Demult, în plină epocă a ororii şi terorii, un grup de tineri care luptau în munţi pentru Dumnezeu, Neam şi libertate vorbeau despre frică. Spunea că există multe feluri de frică: frica de încercuire, teama că, odată prins de securitate, n-o să rezişti torturii şi vei fi nevoit să-ţi torni familia şi prietenii, teama că n-o să mai prinzi ziua de mâine şi că vei muri, ucis ca un câine.

Toate erau teribile, dar peste toate, era Frica cea mare: aceea că, peste ani, odată ajunşi la bătrâneţe şi povestindu-le nepoţilor despre ororile comunismului, îi vor întreba „şi voi ce aţi făcut?”. Iar ei vor trebui să-şi plece privirea şi să răspundă „nimic”. Paradoxal, această frică le-a dat curajul de a înfrunta toate ororile comuniste, ani de suferinţă şi tortură.

Mulţi dintre ei n-au mai ajuns nici bătrâni, nici cu nepoţi, ci au murit, acolo, în munţi. Numele lor a rămas zugrăvit doar în cer şi sufletul camarazilor pentru că, în viziunea regimului comunist nu meritau nici certificate de deces, darminte o cruce şi un mormânt. Pentru ei, o masă de eroi necunoscută care au spălat cu sânge onoarea acestui Neam s-a făcut prea puţin sau deloc după 1989.

Foştii lor camarazi, tot mai puţini şi tot mai puţini şi tot mai bătrâni au încercat să menţină vie amintirea şi memoria lor. Dar această luptă împotriva neuităii s-a dovedit de multe ori mai grea decât cea dusă împotriva comunismului.  Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) îşi doreşte de 25 de ani ridicarea unui monument dedicat memoriei foştilor deţinuţi politici, în Baia Mare.

Cu sprijinul unor oameni de suflet, acest lucru a fost posibil, iar dezvelirea lui a avut loc în 8 septembrie.

Evenimentul derulat în faţa Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care şi-a asumat rolul şi responsabilitatea de gazdă, atât pentru eveniment, cât şi pentru statuie, prin directorul instituţiei, Teodor Ardelean, a fost unul deosebit şi a adunat foşti deţinuţi politici din întreaga ţară, familiile lor, oameni de cultură, mass-media şi preşedintele CJ Gabriel Zetea care i-a onorat cu prezenţa. Evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire a celor morţi şi un parastas şi cu sfinţirea monumentului, săvârşite de preotul ortodox Alexandru Nuszer de la Penitenciarul  Baia Mare şi Emil Gârboan, protopopul greco-catolic de Baia Mare.

Apoi, părintele Nuszer a dat citire mesajului Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului: „Ierarhii şi membrii Consiliului Eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului îşi exprimă mulţumirea faţă de foştii deţinuţi politici pentru realizarea acestui important monument, ridicat în memoria celor care s-au opus regimului ateu comunist. Această mulţumire o aducem, în primul rând, în faţa întregului neam românesc, deoarece, din păcate, pe baricada celor care neagă sau se îndoiesc de identitatea şi lecţia de spiritualitate a rezistenţei anticomuniste luptă astăzi parcă mai mulţi români decât străini. În temniţele comuniste au intrat mulţi bărbaţi adevăraţi ai neamului nostru, care îşi aşteaptă canonizarea.

N-au lipsit nici femeile aflate după gratii, la care trebuie să adăugăm toate mamele, soţiile şi surorile celor închişi, martire răbdătoare care, ani în şir, pe la poarta închisorilor au purtat crucea aşteptării şi incertitudinii. Toate aceste adevăruri dureroase ne conduc spre afirmaţia unui publicist creştin, care numea această luptă anticomunistă „singurul certificat de onoare istorică într-o jumătate de veac de dezastru naţional”. Acum, când foştii deţinuţi politici se sting rând pe rând, nu putem decât să ne plecăm genunchii în faţa lor şi a lui Dumnezeu, rugându-L să le facă odihnă veşnică celor deja plecaţi, iar celor rămaşi să le fie călăuzitor pe calea mântuirii”.

Părintele protopop greco-catolic Emil Gârboan a spus că: „Eu sunt prezent aici să reprezint pe PS  Vasile Bizău şi biserica greco-catolică din Maramureş. Vă mărturisesc că sunt prezent aici cu profundă emoţie pentru că sunt conştient că suntem în faţa unor supravieţuitori, ai oamenilor care au ştiut să fie semn pentru acest neam.

Când am citit despre triunghiul morţii Cavnic-Nistru-Baia Sprie, m-am gândit la oamenii aceia din galerii, câţi aţi murit acolo, ce aţi îndurat acolo? Noi nu ştim. Noi citim şi vă ascultăm istorisirile, atât cât puteţi să ne împărtăşiţi, pentru că sunt lucruri pe care nu puteţi să le împărtăşiţi, atât sunt de grele şi dureroase. Oamenii aceştia care sunt supravieţuitori şi cei care au trecut la veşnicie, ne învaţă care este singura frică valabilă: frica de Dumnezeu.

Vă spun, cu veneraţie mare, un profund: Mulţumesc”.

Monumentul a fost dezvelit de preşedintele AFDPR Baia Mare, Silviu Dragomir şi preşedintele AFDPR Octav Bjoza. Evenimentul a fost moderat în stilul de excepţie cu care ne-a obişnuit de dr. Teodor Ardelean care a spus că „monumentul este cel mai important semn de memorie, se pare că acest monument are o importanţă şi mai mare prin clipa în care se sfinţeşte şi se inaugurează şi prin traseul foarte meandric pe care l-a avut, dar alte monumente în ţară nici n-au atins clipa săvârşirii, aşa că trăim şi un pios sentiment de aducere aminte, dar în acelaşi timp şi o bucurie că, în sfârşit, noi suntem printre primii care avem un astfel de semnificant monument de for public în Baia Mare”. 

Primul a luat cuvântul preşedintele CJ, Gabriel Zetea, care a sprijinit realizarea acestui monument şi a arătat încă o dată că preţuieşte lupta foştilor deţinuţi politici, atât prin prezenţă, cât şi prin acordarea unei plachete şi a unor diplome de recunoştinţă lui Silviu Dragomir, Octav Bjoza şi Ioan Ilban, preşedintele AFDPR Sighetu Marmaţiei: „Îmi exprim întreaga preţuire pentru lupta pe care dumneavoastră aţi dus-o cu un sistem opresiv, un sistem care a produs multă suferinţă atât unora dintre cei prezenţi, cât şi celor care au plecat deja dintre noi. Nu îmi aduc aminte de sistemul comunist, fiindcă la Revoluţia din 1989 eram elev în clasa a V-a. Am învăţat însă, ulterior, despre ce a făcut acel regim şi cum s-a comportat cu deţinuţii politici.

Un astfel de monument îşi are locul în Baia Mare pentru a aminti tuturor despre ce a fost în trecutul nostru. Doresc să mulţumesc consilierilor judeţeni din mandatul trecut fiindcă au fost de acord, în unanimitate, cu amplasarea acestui monument ce ridică, fiecăruia, cel puţin o întrebare referitoare la ce s-a întâmplat.

Putem să iertăm, însă nu putem să uităm şi acesta este motivul pentru care mi-am dorit să ofer, din partea instituţiei pe care o reprezint, o plachetă în semn de recunoştinţă. Iar din calitatea de preşedinte al unui partid politic, respectiv PSD, încercăm să facem o reparaţie morală faţă de toate suferinţele pe care foştii deţinuţi politici le-au îndurat în România”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea.

A luat cuvântul şi consilierul judeţean Anton Rohian, care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de lupta şi sacrificiile deţinuţilor politici. Monumentul este opera artistului Mircea Bochiş şi donaţia lui Victor Florean.

Artistul a explicat simbolista monumentului: „a fost foarte greu de imaginat monumentul pe care îl vedeţi astăzi  pentru că este greu să fii încărcat cu o sarcină, respectiv cu  realizarea unui monument care să reprezinte nenorocirea a mii de oameni. Ceea ce vedeţi în faţă sunt trei plăci de andezit care am vrut să reprezinte lumea reală. În aceste plăci este traforată figura umană, această reprezentând faptul că din lumea reală a fost smuls violent omul şi a dispărut, iar din aceşti oameni n-a mai rămas nimic, decât forma lor, pe care au avut-o anterior. Sunt trei plăci care, privite în faţă sau chiar din lateral, formează un fel de tunel al durerii”.

A luat cuvântul şi Andreea Ciortea, preşedintele Fundaţiei Baia Mare 2021. Apoi a luat cuvântul, eroul principal al evenimentului, preşedintele AFDPR Baia Mare, Silviu Dragomir, care le-a mulţumit celor prezenţi, în special preşedintelui CJ, directorului Bibliotecii Teodor Ardelean, maestrului Mircea Bochiş, lui Victor Florean, familiei sale şi tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui monument şi a mărturisit că se simte foarte mândru şi mulţumit pentru împlinirea acestui vis.

Preşedintele AFDPR Octav Bjoza, subsecretar de stat, a ţinut să fie prezent la acest eveniment deosebit: „ar fi multe de spus, dar aş începe cu maestrul sculptor, care ne-a explicat ce şi-a imaginat. Eu mi-am imaginat următorul lucru: m-am văzut trecând prin ziduri şi sârmă ghimpată către Dumnezeire şi viaţa liberă de afară. Către Dumnezeu care a făcut ca vieţile nostre să fie salvate. N-am reuşit să împiedicăm instaurarea regimului ilegitim şi criminal în această ţară, dar am demonstrat cu certitudine, prin atitudinea noastră, că nu toţi am fost nişte laşi şi nişte lingăi ai Moscăvei, ci au existat copii, elevi, studenţi, bărbaţi, femei, care atunci când a fost vorba de salvarea demnităţii acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut prea mult”.

La cuvânt s-a înscris şi preşedintele AFDPR Târgu Mureş, Nistor Man, maramureşean din Şieu, care a făcut parte din primul lot de deţinuţi politici din Maramureş şi care a vorbit despre condiţii crunte din închisorile comuniste şi a mărturisit că „la vremea aceea consideram viaţa mai prejos decât adevărul”. Momentele emoţionante au continuat cu recitarea poeziei „Istorie”, de către Rodica Dragomir, soţia lui Silviu Dragomir, poet şi om de litere.

Apoi au ţinut să adreseze un mesaj Arpad Silaghi din partea AFDPR Harghita, filiala Miercurea Ciuc şi Vasile Suciu, din partea AFDPR Constanţa. Iar Vasile Tătar, care a vorbit ca reprezentant al societăţii civile, a cerut administraţiei locale să acorde titlul de cetăţean de onoare tuturor deţinuţilor politici din Baia Mare.