• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 13 Iulie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 19 Iunie , 2020

Precedentul care scrie istorie: O comună din regiunea Odesa a înlocuit învăţământul în limba „moldovenească” cu cel în română

După ani întregi în care viitorul comunității românilor din Ucraina era zugrăvit în culorile sumbre ale pierderii identității naționale și înstrăinării de limba maternă, în sfârșit a răsărit o rază de speranță dincolo de Tisa. În 10 iunie s-a scris istorie pentru limba română. Prin multă muncă, determinare și perseverență, un tânăr inimos,
Dumitru Caulea, președintele Alianței Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina, și o mână de dascăli și părinți au reușit ceea ce părea imposibil: școala din satul Dumitrești, Raionul Chilia, Regiunea Odesa, a înlocuit limba de predare, din moldovenească, în română. Un exemplu pozitiv și perfect legal, care poate fi urmat și de alte comunități.

 

 

Supusă, de ani buni, unui proces sistematic de ucrai­nizare forțată, dezbi­nată și de multe ori uitată de autoritățile românești, comunitatea de români din Ucraina părea că se află într-un soi de agonie. Iar previziunile pentru viitor erau extrem de sumbre: în acest ritm, românii din Ucraina riscau ca, în câțiva ani, să-și piardă identitatea, tradițiile și limba maternă. Odată cu adoptarea noii Legi a învăță­mân­tului, care intră în vigoare din 1 septembrie 2020, o revigorare a acestei situații părea imposibilă, în ciuda numeroaselor memorii și semnale de alarmă transmise. Din fericire, atunci când există determinare, voință și când crezi cu adevărat în țelul tău, nimic nu este imposibil. Iar acest lucru a fost demonstrat din plin în 10 iunie 2020, o zi care va rămâne în istoria românilor din Ucraina.
Conform proverbului românesc „buturuga mică, răstoarnă carul mare”, o comună din Raionul Chilia, Regiunea Odesa, Dumi­trești, a reușit ceea ce nu s-a putut realiza de 23 de ani: să schimbe limba de predare a școlii mixte din localitate, din limba moldove­nească în limba română. Evident, acest lucru nu era posibil fără efortul și determinarea unor oameni inimoși: Dumitru Caulea, pre­ședintele Alianței Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina, și Lilia Marcov, directoarea școlii din Dumitrești, care a dus o adevărată muncă de informare și convingere a părin­ților, din casă în casă, pentru că ei au fost cei care au cerut realizarea acestei schimbări. Mai exact, printr-o portiță legislativă a Legii învățământului, părinții a căror copii studiază în clasele moldo­venești (fiind o școală mixtă) au depus cererea pentru schimbarea limbii de predare - din limba moldovenească în limba română! Cadrele didactice, la rândul lor, pe baza cererilor părinților și în conformitate cu prevederile Legii învățământului mediu general, au decis ca procesul de învățământ în clasele moldovenești să fie în limba română! Asta în special din cauza faptului că, de la 1 septembrie 2020, în școlile cu predare într-o limbă care nu aparține limbilor UE (limba moldovenească, rusă etc.), din clasa a V-a, cel puțin 80% din volumul de studii trebuie predat în limba de Stat.
Sufletul acestei acțiuni extraordinare, care reprezintă un model și un precedent lesne de folosit și în alte comunități românești, este Dumitru Caulea președintele Alianței Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina, care a explicat, în exclusivitate, pentru GAZETA de Maramureș, ce a însemnat acest demers: „Alianța Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina s-a format anul trecut în luna noiembrie, și cuprinde 10 societăți: una este din regiunea Transcarpatia, celelalte 9 sunt din regiunea Cernăuți. Noi am început să ne implicăm și să sprijinim școlile care sunt în regiunea Cernăuți, am încercat să ne adresăm și Ministerului Educației, căruia i-am transmis o listă cu propuneri din partea Alianței, pentru școala românească. Aceste propuneri au fost refuzate, în schimb ni s-a spus că avem dreptul să numim un delegat din partea Alianței într-o comisie, o Radă a minorităților care funcționează pe lângă Ministerul Educației de la Kiev, și în care sunt 30 de persoa­ne, reprezentanții tuturor minori­tăților naționale. Părerea unanimă a colegilor a fost ca eu să reprezint Alianța și, fiind mai aproape de Minister, să putem face lucruri frumoase. Începând din luna martie, m-am gândit dacă există vreo posibilitate de a ajuta școlile cu predare în limba moldovenească din regiunea Odesa. Acolo sunt în total 18 școli din care doar 2 sunt cu predare în limba moldove­nească, 16 fiind mixte: o clasă cu predare în limba ucraineană și una cu predare în limba moldove­nească. De ce? Fiindcă m-am născut în Republica Moldova, mama mea e de acolo, tata e din Cernăuţi. Iar din 1 septembrie, conform Legii educației aprobată de Parlament și semnată de președintele Ucrainei, din februarie, școlile care sunt cu predare într-o limbă neeuropeană, deci și cele cu predare în limba moldo­venească, trec la un sistem aparte de învățământ și 80% din cursuri trebuie predate în limba ucrai­neană. Conform Legii învățămân­tului, sunt 3 grupuri: primul grup este populația autohtonă, care studiază mai departe în limba ei maternă. Al doilea îl reprezintă cei care studiază în limbile oficiale ale UE, cum este și limba română, pentru care prevederile intră în vigoare din 2023. Și al treilea grup este format din cei care studiază în alte limbi, categorie în care intră și limba moldovenească și limba rusă, și pentru care, din toamna acestui an, începând cu clasa a V-a, 80% din materii trebuie predate în limba de Stat. Pentru această categorie, clasele I-IV sunt predate în limba maternă, în acest caz moldovenească, cu predarea limbii ucrainene separat. Iar din clasa a V-a, minim 80% dintre cursuri trebuie predate în limba de Stat. Asta înseamnă că doar limba și lite­ratura moldovenească rămân predate în limba maternă, restul, începând din 1 septembrie, vor fi predare în limba ucraineană. Practic, noi pierdem școlile moldo­venești, ele devenind ucrainene”.

Or în cazul învățământului cu predare în limba română, lucrurile stau mult mai bine: învățământul primar se desfășoară în limba română, iar din clasa a V-a, 20% din materii se predau în limba de Stat; din clasa a IX-a, minim 40%, iar în ultimele clase de liceu, 60% din volumul cursurilor trebuie predate în limba ucraineană.

Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor ani, până acum, nicio școală moldovenească nu a schimbat sistemul de predare, trecând la limba română. În schimb, după 1997, foarte multe școli românești, în special din regiunea Odesa, au devenit moldovenești. Odată cu schimbarea Legii educației, practic, învățământul în limba moldo­venească nu mai oferă nicio alternativă viabilă pentru viitorul copiilor. De aceea, la sfârşitul anu­lui trecut, mai multe societăți românești din zonă și profesorii de la 9 școli au semnat un memoriu prin care au cerut schimbarea limbii de predare din moldovenească în română. Dar răspunsul a fot unul negativ. Dumitru Caulea a schimbat însă tactica, prevalându-se de faptul că școala trebuie să reprezinte interesele copiilor, care sunt reprezentați de părinți. Astfel că, de această dată, la baza demersului nu au stat profesorii, ci părinții:
„Ideea inițială a fost să dau de părinți, deoarece ei sunt cei care au dreptul să ceară școlii schimbarea sistemului de învățământ. Am vorbit cu multe persoane: profesoare, societăți, mulți erau derutați, multora le era frică. Apoi am ajuns la satul Dumitrești, și am convins-o pe doamna directoare că vom face totul legal. Ea m-a rugat pe mine să mă ocup de demersuri, pentru că nu știe cum să facă. Am găsit această posibilitate legislativă, iar doamna directoare, bucurându-se de un respect mare în sat, a mers pe la case și a obținut acordul unanim al tuturor părinților care au copiii în clasele moldovenești. Ei au semnat niște declarații și, pe baza lor, s-a reunit comitetul pe­dagogic și a făcut un protocol prin care au decis trecerea la limba română. Argumentul părinților a fost că după finalizarea studiilor în limba română, elevii au o posibi­litate în plus, aceea de a-și continua studiile gratuit, în România, și să primească și bursă. Prin acest tip de învățământ, copiii vor fi mai bine pregătiți și pentru școlile din Ucraina, și pentru cele din România.
Această Lege a învățământului nu este perfectă, dar are niște puncte forte printre care se numără faptul că școala are autonomie. Și atunci, Ministerul nu poate să facă nimic, deoarece decizia este pe plan local. Cel mult autoritățile raionale care finanțează școlile se pot împotrivi acestei schimbări, dar numai în cazul în care ar fi nevoie de fonduri în plus, ori în acest caz nu sunt cheltuieli în plus. Acum s-a creat un precedent, împreună cu doamna directoare a școlii din Dumitrești, căreia îi mulțumesc, și sper că acest exemplu va fi folosit și de alții. Am demonstrat că se poate realiza acest lucru, legal, conform legislației Ucrainei”.

 

„Această Lege a învățământului nu este perfectă, dar are niște puncte forte printre care se numără faptul că școala are autonomie. Și atunci, Ministerul nu poate să facă nimic, deoarece decizia este pe plan local. Cel mult autoritățile raionale care finanțează școlile se pot împotrivi acestei schimbări, dar numai în cazul în care ar fi nevoie de fonduri în plus, ori în acest caz nu sunt cheltuieli în plus. Acum s-a creat un precedent, împreună cu doamna directoare a școlii din Dumitrești, căreia îi mulțumesc, și sper că acest exemplu va fi folosit și de alții. Am demonstrat că se poate realiza acest lucru, legal, conform legislației Ucrainei”.
Dumitru Caulea, pre­ședintele Alianței Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina

 

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Dumitrești era vorbitoare de română (93,54%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (2,35%), rusă (1,56%) și romani (1,11%).

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.