• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 19 Septembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 30 Iunie , 2017

Podul din Baia Mare (1930) - Eugen Gâscă (1904-1989)

Eugen Gâscă s-a născut la Grindeni-Cristur (județul Mureș) în 27 mai 1908 și a trăit până în iulie 1989, când a încetat din viață la București. Studiile de specialitate le-a început la Școala de arte frumoase din Cluj, în perioada 1928-1930, unde a fost îndrumat de profesorii Catul Bogdan, Anastase Demian și Alexandru Popp.

Dr. Ioan Angel Negrean

Tot în 1930, i s-a consemnat prezența la Școala de vară de la Baia Mare, unde participă împreună cu alți colegi de la Cluj. În același an, Școala de arte frumoase din Cluj s-a închis și a fost mutată la Timișoara, iar Eugen Gâscă și-a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar. Și-a continuat apoi studiile la Academia de Arte Frumoase din București (1932-1934) unde a beneficiat de îndrumarea pictorului Constantin Artachino. Prima sa expoziție personală a fost deschisă la Cluj, în 1934. Ulterior, a expus la câteva manifestări plastice colective în București (1936), la Sinteza Plastică Ardeleană de la Cluj (1939) și la Saloanele Oficiale din București (1942, 1944, 1947). În anul 1946 s-a stabilit în București și a participat la expozițiile de stat organizate la Sala Dalles și, de asemenea, la expozițiile colective deschise în străi­nătate la Viena (1956), Sofia (1961), Praga (1968) și Minsk (1969). Expoziții personale au mai fost deschise la Bagdad, București (1973) și o amplă re­tro­spectivă la Sala Dalles din București, în anul 1978. În semn de recu­noaștere a activității sale artistice, în anul 1968 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural. Pictorul a donat 60 de lucrări Muzeului de Artă din Târgu Mureș (1984) și după moartea acestuia (1989), soția pictorului (Viorica Gâscă) a făcut o substanțială donație (158 de lucrări de grafică și câteva picturi) Muzeului Național de Artă din Bu­curești, care a organizat în anul 2007 o amplă expoziție (140 de piese expuse) însoțită de editarea unui album-catalog ilustrat cu lucrările expuse.
Podul din Baia Mare (1930) este un peisaj realizat în tehnica ulei pe pânză, o lucrare de tinerețe a pictorului, care a ajuns în colecțiile muzeului nostru printr-o inspirată achiziție realizată la sfârșitul anului 2015. Datorită importanței lucrării în contextul argumentativ al tematicii expoziției permanente, Podul din Baia Mare și-a găsit repede un binemeritat loc în segmentul expozi­țio­nal care ilustrează producția artistică băimăreană din perioada interbelică.

Imaginea tabloului este compusă din câteva elemente de peisaj care se desfășoară de sus în jos astfel: o porțiune de cer, dealuri în fundal, vegetație, laterala unei case, profilul unui pod și malul pietros al unei ape care curge la vale și iese din cadru prin partea dreapta-jos a picturii. Tânărul pictor a ales să poziționeze cadrul dreptunghiular al tabloului pe verticală și să propună o lecturare interesantă a picturii, de jos în sus, pe traseul sinuos desenat de curgerea Săsarului, adică o „citire” din aval înspre amonte, pe contrasensul de curgere, conferind ansamblului compozițional o structură complexă, deschisă și statică, dar cu multiple elemente menite să dinamizeze imaginea plastică. Caracterul static al compoziției este dat de orizontala podului de lemn, care este una din principalele linii din structura compozițională și este situată deasupra medianei orizontale a spațiului plastic. Această orizontală traver­sea­ză aproape toată imaginea tabloului de la dreapta spre stânga. În extrema stângă această linie orizontală este oprită de vegetația coroanelor unui grup de arbori. Tot în această zonă este situată imaginea geometrizată a unei case, redată în cele mai deschise culori din tablou, care generează cel mai puternic contrast valoric din spațiul plastic și se constituie astfel în principalul centru de interes al lucrării.
Jumătatea inferioară a tabloului este cea mai frământată, agitată și dinamică parte a lucrării, cu tensiuni generate de zigzag-ul malurilor și de frenezia curgerii apei învolburate printre bolovani. Partea superioară a imaginii plastice, în contrapondere cu cea inferioară, este una extrem de liniștită, fără vibrații cromatice majore sau accente menite să atragă atenția. Până și delimitarea dintre spațiul terestru și cel aerian se face printr-un contrast valoric ponderat, în care spațiul alocat reprezentării cerului este de aproximativ o treime din suprafața picturii iar două treimi rămân pentru pământ și apă.

Cromatica lucrării este una voit ponderată. Pictorul alege o gamă cromatică în care tentele de verde, oranj, albastru și violet sunt prezențe discrete realizate prin frumoase grizări și nuanțări cromatice, ținute în marea lor majoritate la valori apro­piate între ele, toate situate lângă mediana valorică. Chiar și brunurile (derivate din roșu) care coboară sub valoarea medianei valorice se inte­grea­ză armonios în ansamblul pictu­ral, creând contraste valorice care generează interesante ritmuri plastice menite să capteze atenția privitorului. În zonele unde aceste contrastele sunt diminuate rămâne să admirăm fru­musețea cromaticii lu­cră­rii care re­zidă tocmai în această rafinată ală­tu­rare de nuanțări cromatice apropiate valoric. În Podul din Baia Mare puternica personalitate artistică a tânărului Eugen Gâscă nu se lasă influențată de exuberanța cromatică întâlnită în creațiile lui Ziffer, Jandi sau Nagy Oszkár și propune o abordare nouă, o alternativă la peisagistica băimăreană cunoscută până atunci.
Tocmai de aceea, astăzi putem afirma că lucrarea nu disonează în contextul picturii băimărene, ci vine să îmbogă­țească paleta abordărilor cromatice și stilistice ale producției artistice din «Centrul Artistic Baia Mare».

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.