PIB-ul României se scurge în paradisuri fiscale

Birurile inventate peste noapte, taxele mari şi penalităţile pe măsură au mutat aproape jumătate din PIB-ul României, după calculele specialiştilor, în paradisuri fiscale. Recent, a apărut o listă cu principalele 6000 de companii din ţară care şi-au pus la adăpost profiturile, în ţări calde şi nefiscalizate masiv. Pe listă, evident, apare şi judeţul nostru. 

În goana după bani pentru pomeni electorale, guvernul indexează şi taxează tot ce prinde, de la apa de ploaie, la CAS. Numai că logica guvernamentală „taxează şi încasezi” nu funcţionează în realitate, pentru că încasările la bugetul de stat sunt tot mai mici. Motivele sunt multiple şi încep cu falimentele şi firmele sufocate de biruri, continuând cu firmele care îşi pun profiturile la adăpost, în mod legal, mutându-şi afacerile în paradisuri fiscale, până la cele care folosesc diverse motive ilegale de fentare a statului. Dar, să le luăm pe rând.

Potrivit unor documente publicate de presa naţională, principalele 6.000 de firme care derulează afaceri ce susţin aproape jumătate din bugetul prognozat al ţării au avut grijă să-şi pună profiturile la adăpost. Reţeta practicată de ani de zile este cât se poate de simplă, dar în ultima perioadă a atins cote alarmante. Anul trecut, investiţiile cipriote reprezentau 7,8 la sută din PIB-ul României. O cifră uriaşă, mai ales că nu e vorba de investiţii, ci de acţionariat din Cipru. Altfel spus, banii nu vin în ţară, ci pleacă de aici.

În spatele unor mega-afaceri se află de fapt nişte căsuţe poştale unde îşi au sediile diverse off-shore-uri. Paravanul perfect pentru afaceri din care statul român nu poate încasa niciun leu.

Pentru multinaţionale, e o metodă legală de a-şi „repatria” profitul, astfel că, pe lista marilor companii care au firma mamă în Cipru, se află nume grele, ca şi: Metro, Orange România, Romtelecom, Energy Holding, Unicredit Ţiriac Bank, MARFIN BANK (ROMANIA) SA şi lista poate continua până la 6.000.

Evident, nu lipsesc nici firme din Maramureş, cu cifre de afaceri nu tocmai de lepădat şi acţionariat din paradisuri fiscale. Vreţi exemple? Vă dăm: Etre belle cosmetics SRL, Cordia Residence SRL, Romeu Cosmetics, Parcul Cordia SRL, B&B Energy Transilvania SRL, MANUMED COMPANY SRL ETC.

Cea mai mare cifră de afaceri dintre aceste companii trecea de 25 de milioane de RON. La un calcul simplu, impozitul pe profit şi celelalte biruri ar fi adus statului câteva milioane de lei.

Noile „off-shore”-uri ale şmecherilor au devenit… boschetarii. Metoda înfiinţării de firme fantomă pe persoane necunoscute, defavorizate sau oameni ai străzii a devenit şi ea o modă. Aşa că, alte miliarde sunt pierdute în suveica unor firme fantomă, care fac tranzacţii ilegale.

Ca să puteţi calcula câte pensii şi salarii s-ar putea plăti din astfel de matrapazlâcuri, vă dăm un exemplu simplu şi actual: recent, mascaţii au luat cu asalt mai multe adrese din ţară, printre care şi din Maramureş. Au fost vizate mai multe persoane fizice şi juridice, bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul construcţiilor, prin folosirea de achiziţii fictive şi firme fantomă. Prejudiciul estimat până în prezent se ridică la 10.000.000 de euro.

Astfel de „reţete” nu sunt o noutate. Scenariul se repetă de fiecare dată la indigo: un grup de şmecheri înfiinţează firme pe oameni ai străzii, deschid conturi, închiriază birouri şi „demarează business-ul”. Adică, încep sesiunea de shopping: cumpără tot ce se poate, dând eventual un avans şi lăsând cecuri pentru restul sumei. Evident, cecurile sunt refuzate de bancă, dar firmele sunt închise demult sau declarate inactive, iar marfa e vândută pe piaţă la un preţ bun. Profitul e evident, pe măsură. Şi paguba la fel.

În alte cazuri, banii încasaţi sunt plimbaţi printr-o reţea fictivă de firme, pe baza unor facturi şi documente de asemenea fictive, până când li se pierde urma.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Cipru ocupă locul 4 în Clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi cu participare străină la capitalul social - la data de 31 Iulie 2014, cu participare în 5.518 de companii.

Într-un offshore se plăteşte un singur fel de taxă, impozitul pe profit, care variază între 0 şi 10%. Există mai multe ţări sau regiuni din lume care sunt recunoscute drept paradisuri fiscale, însă cele mai prestigioase sunt Elveţia, Luxemburg, ori Liechtenstein. Firmele care acţionează în domeniul energiei ori petrolului aleg cu predilecţie aceste ţări. Aici şi înfiinţarea unui offshore costă şi cel mai mult, chiar şi 15.000 de euro, plus 2.000 de euro lunar cheltuieli de administrare, dar şi credibilitatea firmei are de câştigat. Paradisul fiscal preferat de cei mai mulţi dintre români este Cipru, urmat de Malta.

Topul miliardarilor „ciprioţi”:

Cel mai bogat român, Ioan Niculae, are şi el acţionariat cipriot la firmele sale: Bio Fuel Energy SRL(cifra de afaceri, 43 milioane de euro) are drept acţionar pe Varenned Enterprises, Rafinăria Astra Română, pe Kalatse Enterprises Ltd., iar Amonil SA, pe Salink Ltd. Mai vreţi exemple? Vă dăm: Ion Ţiriac, Bogdan Buzăianu, George Copos, fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă.