Peste un miliard de euro, nota de plată pentru haos şi nereguli

În România anului 2016, la aproape un an de când programele europene din noul exerciţiu financiar ar fi trebuit să funcţioneze la capacitate maximă, multe programe nu au încă ghiduri, iar valorile rambursate sub formă de corecţii financiare „bat” sumele atrase din fonduri europene. Estimativ, corecţiile financiare plătite de România depăşesc un miliard de euro. Dar specialiştii spun că valoarea reală este mult mai mare. O „factură enormă” a haosului şi neputinţei cu care am înţeles să gestionăm banii europeni. 

Un miliard de Euro. Aceasta este suma pe care România a trebuit să o achite Uniunii Europene pentru corecţiile financiare aplicate proiectelor europene. Dar suma este estimativă şi în continuă creştere, pentru că, vreme de 5 ani de la finalizarea proiectelor, încă pot fi aplicate corecţii.

Practic, după încheierea exerciţiului financiar 2007-2013, în loc să „plouă” cu bani europeni din noul exerciţiu financiar european, a început că plouă cu nereguli şi corecţii financiare. Aproape nicio primărie din ţară nu a scăpat de tăvălugul corecţiilor, iar procentul în care au trebuit să ramburseze banii europeni diferă de la 2-3 procente la câteva zeci de procente.

Problema e spinoasă şi meciul s-a mutat demult în instanţă. Practic, după decontarea cheltuielilor, beneficiarii au trimis documentele la minister care, la rândul său, îşi face propriul decont către Comisia Europeană. În unele cazuri, după ce ministerul a virat banii beneficiarilor, s-a trezit să aplice corecţii şi îi cere înapoi. Pe de altă parte, există şi sume pe care Comisia Europeană refuză să le deconteze. Într-un studiu recent elaborat de o celebră casă de avocatură se arată că principala cauză a aplicării corecţiilor financiare ar fi modul de derulare a achiziţiilor publice şi legile interpretabile care de multe ori se bat cap în cap.

Într-un alt studiu recent, elaborat de Institutul pentru Politici Publice care a luat în vizor perioada 2011-2014, se arată că 12% din ceea ce ţara noastră a reuşit să absoarbă ca fonduri europene, în ultimii şapte ani, se vor întoarce înapoi sub formă de corecţii financiare. Numărul total de note de constatare pentru corecţii financiare, aplicate în proiectele cu finanţare din fonduri structurale, a fost de aproape 3.000, iar 495 au fost soluţionate pe cale administrativă. Pentru 532 de corecţii financiare au fost formulate suspiciuni de fraudă, respectiv 188 dintre ele au fost transmise către organele de cercetare penală.

Dar, pe lângă nereguli şi ilegalităţi, multe corecţii financiare au ca şi cauză interpretarea legii.

Radu Bolchiş, director executiv adjunct în cadrul Primăriei Baia Mare, spune că: „Procedurile şi regulile lor nu erau suficient de clare. Modul de cheltuire, decontare, redecontare nu erau suficient de bine explicate în ghiduri şi proceduri. Chiar ieri vorbeam la ADR Nord Vest şi ne-au zis că toate corecţiile acestea care se câştigă în instanţă, banii care se câştigă de către noi ca beneficiari, nu se mai pot recupera de la Comisia Europeană, deoarece Comisia Europeană a zis că «Domn’le, stai un pic, pe aceeaşi speţă un judecător din România a zis că-i bine, altul că nu. Dacă nu aveţi o abordare unitară, noi nu vă mai dăm niciun ban».

Şi noi am dat în judecată Ministerul. Dacă câştigăm procesul sunt obligaţi să ne dea înapoi banii, dar de la bugetul de stat. Am pierdut nişte bani europeni pentru că nu avem reguli şi proceduri clare şi ne dăm unii la alţii cu tifla. Nouă ne-a rambursat banii ministerul şi după ce ne-au dat banii, o direcţie din cadrul lor a zis ‹‹Am greşit, daţi-ne înapoi banii››. Adică ne-au dat banii şi apoi tot ei, dar cu alţi oameni, au constatat că am greşit. Dar ei n-au greşit că ne-au dat banii? Gurile rele mai spun ceva, că bugetul de stat e atât de sărac încât s-a primit o comandă politică care spune să se recupereze cât mai mulţi bani din alte surse.

Într-adevăr, dacă ne judecăm şi câştigăm - şi statistic se câştigă o grămadă de procese -, ministerul va trebui să dea banii înapoi, dar un proces durează un an, avocatul nostru, care a reprezentat şi alţi beneficiari, ne-a spus că după ce câştigă procesul a avut şi beneficiari care şi-au primit banii după un an şi jumătate, faci un revolving dintr-ăsta.

Îmi trebuie acum nişte bani şi după un timp îi dau înapoi. Asta spun gurile rele. Nu ştiu câţi bani se dau înapoi, 1 miliard de euro sau chiar mai mult din câte ştiu. Noi am dat 2,38% din cât am primit, sub 3%, şi mă consider un fericit al sorţii, dar 5 ani mai putem primi corecţii”. 

Motive de corecţii financiare

Cerinţă calificare:

„Pentru buna desfăşurare a contractului de lucrări, ofertantul trebuie să facă dovada existenţei următoarelor maşini, utilaje şi echipamente:

- minim 2 staţii preparat mixturi asfaltice mobile, performante cu o productivitate totală de cel puţin 240 t/oră cu raport de inspecţie tehnică şi autorizaţie de mediu valabile,

- minim o staţie de betoane fixă cu o productivitate de minim 40 mc/oră sau mobilă cu o productivitate de minim 40 mc/oră, cu raport de inspecţie tehnică şi autorizaţie de mediu valabile”.

Concluzie AA: 

S-a restricţionat accesul la procedura de atribuire a unor ofertanţi care puteau să asigure aceeaşi productivitate minimă, dar într-o altă configuraţie de utilaje (de ex. o staţie preparat mixturi asfaltice cu o productivitate de 240 t/oră, respectiv două sau trei staţii de betoane cu o capacitate totală de minim 40 mc/oră).

Corecţie: 25% din valoarea fără TVA a contractului.

Concluzie AMPOR:

- alegerea procedurii de achiziţie de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru atribuirea contractului de asistenţă tehnică din partea proiectantului, s-a făcut fără a fi asigurată o competiţie adecvată, încălcându-se principiile concurenţei şi transparenţei cu efecte directe asupra eficienţei utilizării a fondurilor publice, lucrările putând fi executate de oricare alt operator economic.

Corecţie aplicată: 100% din valoarea AA la contractul de proiectare.