• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 24 Septembrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Sambătă , 9 Septembrie , 2017

Parlamentul de la Kiev închide şcolile româneşti din Ucraina

Mircea CRIŞAN
Ioana LUCĂCEL

Rada Supremă de la Kiev calcă în picioare tratatele in­ternaţionale, drepturile mi­no­­ri­tăţilor şi identitatea cul­tu­­rală a românilor din Ucraina. Ziua de 5 septembrie 2017 va rămâne în istoria românilor din Ucraina drept „marţea neagră”. Ziua în care s-a pus lacăt dreptului minorităţilor din Ucraina de a avea învăţământ în limba maternă şi ziua în care au fost condamnaţi practic la asi­milare şi pierdea identităţii naţio­nale pe care au păstrat-o cu multe sacrificii.

Noua Lege a Educaţiei adoptată de Parla­mentul de Kiev impune o serie de măsuri drastice care desfiinţează practic învăţământul cu predare în limba maternă şi, implicit, pe cel cu predare în limba română. Legea 3419-D prevede introducerea trep­tată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi imple­mentată în cazul claselor medii, iar din 2027 - în clasele superioare (9-12).

În  clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor mi­norități naționale din Ucraina, toate disciplinele se vor preda în limba ucrai­neană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.
Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană...”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băș­tinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și aso­ciațiile culturale ale comunităților etnice respective.
Vechea lege a educaţiei permitea func­ționarea școlilor cu predare în limba ro­mână, în care se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.

Practic, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al edu­cației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina, Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege. În același timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală, care să asigure dreptul minorităților na­ţionale de a studia în limba lor maternă,  conform Constituției și, în același timp, să le ofere  posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană.
„La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să creas­că”, a spus ministrul învăţă­mân­tului din Ucraina.

Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten - Ucraina. Românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului ucrainean, Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.
Prezent în sala de sesiuni a Radei Su­preme, deputatul Grigore Timiș, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electro­nic și protestând astfel împotriva adop­tării acestei legi. Grigore Timiș, îm­preună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat și la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea, prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorității.

În același timp, liderii organizațiilor maghiare din regiunea Transcarpatia au declarat într-o scrisoare deschisă că protestează împotriva legii învăță­mân­tului din Ucraina, solicitând Preșe­din­telui să nu o semneze. De asemenea, şi Ministerul Afacerilor Externe a reac­ţionat faţă de legea adoptată de Parla­mentul Ucrainean, dar şi reprezentanţii altor minorităţi naţionale.„Deocamdată, însă, am pregătit memorii şi vom tri­mite proteste, mai departe. Ultima spe­ranţă rămâne la preşedintele Ucrainei”.

Ion Botoş, preşedintele Uniunii Interre­gionale a Românilor din Trans­carpatia Dacia mai spune că: „Toate şcolile în limba română vor fi închise. Numai în Transcarpatia e vorba de 4-5000 de co­pii care învaţă în 13 şcoli. Dacă legea va fi pro­mulgată, ră­mâne învăţământul cu predare în limba română doar în clasele primare. Dar dacă dispare învă­ţămâ­ntul gimnazial şi cel liceal cu pre­dare în limba maternă, automat va dispărea şi cel primar, pentru că fără posibilitatea de a continua studiile în limba română, părinţii nu o să-şi mai dea copiii la şcolile româneşti.  Deo­cam­dată le­gea nu e promulgată, dacă preşe­dintele semnează legea, va intra în vigoare. El poate să decidă timp de un an, noi facem tot ceea ce ne stă în putinţă ca să-l determinăm să nu semneze, facem proteste, avem o întâlnire a comisiei mixte româno-ucrainene la Teceu şi vom vedea ce reacţii vor fi. Implicaţiile sunt foarte grave, ar trebui să se trezească şi autorităţile române”.
Vom reveni.

Precedent

Liderii asociaţiilor naţional-cultu­rale româneşti din Ucraina s-au adresat încă de la începutul anului instituţiilor superioare ale statului ucrainean, în frunte cu preşedintele ţării, Petro Poroşenko, cu o cerere de protest împotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare din şcolile de cultură generală cu predare în limba ro­mână din Ucraina.

Pe atunci, perfida lege era la stadiul de proiect. În scrisoarea de protest se arată că:

„Vă aducem la cunoștința Dumnea­voastră situația deplorabilă privind asigurarea drepturilor comunității românești din Ucraina. Adminis­trația actuală a Ucrainei, în pofida legislației ucrainene, desfășoară pre­siuni în creștere asupra drepturilor minorităților naționale. Nu­mă­rul școlilor românești din re­giu­nea Cernăuți, după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de ma­terii în aceste școli fiind trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru care nu și-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documen­tația în școlile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană. Pentru con­firmarea celor de mai sus venim cu un nou exemplu.
Recentul Plan-model de învățământ pentru clasele 10-11 a instituțiilor de învă­țământ general, pentru anul de învă­țământ 2017/2018, a stârnit indig­narea și repulsia comunității române din regiu­nea Cernăuți. Dis­pariția din componentul invariativ al planului de învă­țământ a limbii române (limbii materne) și a lite­raturii române e o încălcare fără precedent a drepturilor noastre, pe care nu
și-a permis-o nici regimul totalitar sta­linist. Includerea limbii materne în categoria obiectelor de profil opțional duce inevitabil la dispariția orelor de limbă maternă în proporție de  90%. Realizarea acestui plan e un pas în plus spre asimilarea comu­nității românești din Ucraina, care constituie 0,5 mln. din populația țării. Asemenea tentative noi le înțele­gem ca încercări de lezare directă a dreptului de studiere a limbii materne  și a li­teraturii, prin aceasta în­călcându-se o serie de legi ale Ucrainei și a mai multor convenții europene, ra­tificate de Ucraina.
Constituția Ucrainei prevede că la ado­p­tarea de legi sau decizii noi nu se permite restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente (art.22), însă proiectul de decizie în cauză încalcă dreptul nostru la studierea limbii materne. Planul de învățământ propus de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina contrazice prevede­rilor art. 6 al Legii Ucrainei privind minoritățile naționale, conform căreia statul garantează dreptul la instruire în limba maternă în instituțiile de învățământ de stat. Articolul 14, pct.2 al Legii Ucrainei privind ratificarea Con­venției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale a stabilit faptul că statul se obligă să asigure «condiții adecvate pentru pre­darea limbii minorității respective sau pentru studierea în această limbă». Planul de învățământ propus creează con­diții neadecvate, întrucât restrânge condițiile existente anterior. Carta Europeană privind limbile regionale și ale minorităților (partea II, art.7, p.f) printre scopurile și principiile care se impun a fi respectate, își concentrează atenția asupra «stabilirii formelor și mijloacelor adecvate de predare și de studiere a limbilor regionale și ale minorităților la toate nivelurile», însă planul de învățământ propus îi lipsește pe elevi de posibilitatea de a studia limba maternă la nivelul claselor a X-XI.
În egală măsură, se impune a fi luată în considerație situația politică care s-a creat în prezent în Ucraina și de a nu insista asupra asimilării românilor din Ucraina. Aceste intenții intră în con­tradicție cu Legea Ucrainei privind ra­tificarea Convenției-cadru a Con­si­liului Europei privind protecția mino­rităților naționale, care în preambul insistă asupra tezei conform căreia «protecția minorităților naționale re-prezintă un element esențial pentru asigurarea stabi­lității, democrației și păcii pe întregul continent». Oare o po­litică atât de dură față de comunitatea românească din Ucrai­na contribuie la stabilitate, demo­crație și pace?
Reieșind din cele de mai sus, apelăm la ajutorul Dumneavoastră în vederea pro­tecției drepturilor noastre la studie­rea limbii materne și a literaturii de către elevii claselor X-XI a școlilor de cultură generală, respectiv păstrarea în componentul invariativ a planului de în­vățământ a limbii și literaturii ro­mâne.”

 

 

MAE a luat notă cu îngrijorare de adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului
 

„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma adoptată la 5 septembrie 2017 de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, potrivit prevede­rilor Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța în limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina.
În acest sens, tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina să fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică”, se arată într-un comunicat de presă.
 

 

APEL Către conducerea regiunii Cernăuți, colectivele de pedagogi, instituțiile de cultură, societățile culturale românești din regiunea Cernăuți și către toți oamenii de bună credință din ținut
 

În ultimii ani, odată cu încercările conducerii Ucrainei de a efectua anumite reforme în asemenea domenii de importanță vitală pentru cetățenii țării cum sunt ocrotirea sănătății, învățământul, fondul de pensii, comunitățile teritorial-administrative etc. constatăm că situația noastră, a etnicilor români din Ucraina, se înrăutățește de la o zi la alta. Dacă luăm, de exemplu, numai domeniul învățământului public, suntem nevoiți să constatăm că aria de funcționare a limbii noastre materne se îngustează cu fiecare an, numărul școlilor se reduce vizibil și apare pericolul ca în 10-15 ani în regiunea Cernăuți, ca și în întreaga țară, să nu se mai audă vorba românească nici într-o școală.
De aceea noi, participanții la sărbătoarea tradițională „Limba Noastră cea Română”, sprijinind pro­punerile făcute în timpul dezbaterilor ce au avut loc la 31 august curent în cadrul „mesei rotunde” organizată de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți și Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” cu prilejul marcării sărbătorii naționale - Ziua Limbii Române - , discuții privind funcționarea și păstrarea limbii române în localitățile cu populație majoritar românească din Ucraina, ne exprimăm dezacordul cu încercările repetate ale organelor de stat regionale și raionale de a pune diverse piedici în calea copiilor și nepoților noștri de a învăța în școli în limba maternă, inclusiv prin deschiderea în școlile cu predare în limba română a unor clase cu limba de predare ucraineană. Din istoria de sute de ani a învățământului din ținutul nostru putem constata că așa-zisele școli mixte au frânat dezvoltarea normală a elevilor și au denaturat starea de fapt a voinței populației băștinașe. Copii noștri, care învață în școlile naționale cu predare în limba română, însușesc astăzi limba de stat la un nivel cu nimic mai prejos de cel din școlile cu limba de predare ucraineană, astfel că nu vedem nici un motiv ca organele de stat să nu respecte Constituția Ucrainei și să încalce în mod grosolan dreptul nostru la învățământ în limba maternă.
De acea cerem insistent să se pună capăt procesului de deznaționalizare a noastră prin reducerea orelor de limbă și literatură română în programa de învățământ și reducerea numărului de școli cu predare în limba română - limbă ce face parte din marea familie a limbilor din cadrul Uniunii Europene. (...)
Schimbările spre care tinde tânărul stat ucrainean, aspirațiile cetățenilor noștri de a se încadra în structurile democra­tice europene pot deveni realitate numai cu respectarea drepturilor stipulate în Constituția Ucrainei, cu res­pectarea drepturilor omului și demo­cratizarea în continuare a societății în care trăim. Iar acest lucru poate fi obținut doar prin conjugarea eforturilor noastre comune: ale ucrainenilor, românilor, maghiarilor, polonezilor și ale altor etnii din Ucraina.

Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți
Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi

 

Guvernul Ungariei protestează față de lichidarea învățământului în limbile minorităților etnice în Ucraina
 

Guvernul ungar și-a exprimat protestul vehement împotriva noii legi a educației, adoptată de Rada Supremă a Ucrainei, a declarat miercuri Árpád János Potápi,
secretarul de stat maghiar pentru politică națională. Acesta a amintit despre angajamentele internaționale ale Ucrainei și despre tratatul de bază maghia­r-ucrainean de respectare a drepturilor fundamentale ale omului, libertăților și drepturilor minorităților. „La cel mai înalt nivel de conciliere, în spiritul întăririi bunelor relații de vecinătate maghiaro-ucrainene, guvernul ucrainean s-a obligat ca drepturile comunității maghiare să nu fie restrânse, însă acceptarea noii legi a educației contrazice toate aceste promisiuni și angajamente”, a subliniat Potápi. „Guvernul ungar stă în mod decisiv de partea maghiarilor din Transcarpatia. Guvernul ungar se așteaptă ca Ucraina să reconsidere intrarea în vigoare a noii legi și să modifice legislația astfel încât drepturile minorităților naționale, inclusiv a maghiarilor, să nu fie afectate”, a declarat János Árpád Potápi.
 

 

„Nu­mă­rul școlilor românești din re­giu­nea Cernăuți, după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de ma­terii în aceste școli fiind trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru care nu și-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documen­tația în școlile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.